Presa centrală de la București - G4Media, Digi24, Antena3 - anunță că premierul Ciolacu se va afla mâine, marți, în Israel și că se va întâlni cu premierul Beniamin Netanyahu, personajul-cheie într-o ecuație extrem de complicată, violentă și cu impact global.
Cum România este unul dintre puținele state care au recunoscut Autoritatea Palestiniană, e de presupus că șeful cabinetului de la Palatul Victoria este implicat într-o tentativă de negociere, adică un demers de politică externă.
Agenda întâlnirii Netanyahu - Ciolacu nu a putut fi clarificată de biroul de presă de la Guvern, care nici nu a confirmat, nici nu a infirmat vizita. Iar ambasada Israelului la București a anunțat că lasă autorităților române posibilitatea de a oferi clarificări.
În orice ipoteză - fie că premierul României merge în Israel, fie că informația pe larg citată de presă se va reduce la un demers creativ de PR și atât - o vizită în Israel în contextul conflictului sângeros de acolo rămâne una de maximă importanță și dezirabil să fie comunicată ca atare.
Nu este singurul demers de politică externă al autorităților de la București asupra căruia pare că planează confuzia.
Săptămâna trecută s-au înregistrat două astfel de episoade.
Două momente care aveau potențial politic și diplomatic uriaș rămân în conștiința publică cu mari semne de întrebare.
De ce a fost anulat discursul președintelui ucrainian Volodimir Zelenski din Parlament? A fost o decizie a autoritățile române speriate de amenințările deputatei radicale Diana Șoșoacă, singurul politician pro-rus asumat, sau a fost o eroare de comunicare a echipelor diplomatice?
A plecat premierul Ungariei Viktor Orban din Budapesta special ca să nu-l întâlnească pe președintele României, sosit acolo? Sau Klaus Iohannis a decis în mod intenționat să meargă în Ungaria în absența liderului regimului iliberal de la Budapesta?
Într-un climat pe care mulți observatori și jurnaliști de la București îl califică drept neclar și lipsit de transparență, răspunsuri certe sunt greu de găsit.
Europa Liberă oferă însă o listă de fapte.
Ungaria - Vizita la Budapesta în lipsa liderului de la Budapesta, Viktor Orban
După 14 ani în care niciun președinte român nu a mers la Budapesta, Klaus Iohannis a ajuns, pe 11 octombrie, în capitala Ungariei. Pentru o vizită oficială și discuții cu omologul său maghiar, doamna Katalin Novak, după cum anunță Președinția. Se fac poze, sunt declarații comune de presă ale celor doi președinți, o depunere de coroane de flori la Mormântul Soldatului Român, omagiu pentru eliberarea Ungariei la finele celui de-Al Doilea Război Mondial.
Din această atmosferă de manual lipsește însă personajul principal de la Budapesta, premierul Ungariei, Viktor Orban.
În Ungaria, prerogativele prezidențiale stabilite prin Constituție concentrează în mâinile premierului toată puterea. Președintele are un rol mai degrabă ceremonial. Spre deosebire de Budapesta, președintele de la București are și rol de reprezentare, ceremonial, dar și rol executiv, cu precădere în politica externă și cea de apărare.
Așa se explică, de pildă, că premierul Viktor Orban, și nu președinta Katalin Novak, este omologul președintelui Klaus Iohannis la nivel european. Din perspectivă executivă, România este reprezentată de președintele Iohannis, iar Ungaria - de premierul Viktor Orban.
Această corespondență a atribuțiilor executive dintre președintele Iohannis și premierul Viktor Orban plus viziunea autoritară a acestuia din urmă rezumată în sintagma fără echivoc „liderul de la Budapesta” au făcut ca presa de la București să remarce imediat că președintele Klaus Iohannis a mers la Budapesta în absența șefului cel mare.
La conferința de presă a doamnei președinte Katalin Novak și a președintelui Klaus Iohannis, niciunul dintre jurnaliștii prezenți nu a întrebat direct ceea ce presa din România analiza deja de câteva ore.
Viktor Orban a plecat din Budapesta exact în ziua vizitei președintelui Klaus Iohannis în Ungaria, după ce România a solicitat o întâlnire între șeful statului român și premierul maghiar, au declarat surse politice pentru Digi24.ro.
Premierul ungar a părăsit Budapesta exact în timpul vizitei lui Iohannis, deși vizita președintelui României fusese stabilită de luni bune, confirmă alte surse oficiale, citate de G4media.ro.
Și tot surse oficiale, maghiare de această dată, au declarat pentru DW că, de fapt, președintele României nici nu ar fi avut intenția să se vadă cu premierul Viktor Orban. Ba mai mult, la negocierea unei posibile agende comune Klaus Iohannis - Viktor Orban, partea română ar fi refuzat să amâne cu o zi vizita astfel încât liderul de la Budapesta să fie acasă.
„Ziua de astăzi are o importanţă istorică, am speranţa că în viitor vom reveni la această practică a întâlnirilor frecvente dintre cele două ţări”, a spus preşedinta Ungariei la conferința comună de presă. „Amândoi suntem convinşi de faptul că susţinerea şi întărirea poziţiei etniei maghiare este una de interes comun şi reducerea tensiunilor este de asemenea un interes comun”, a adăugat ea laconic.
Or, aspecte concrete de politică externă s-ar fi putut cel mai probabil dezvolta exact într-o întâlnire directă între președintele cu atribuții executive al României, Klaus Iohannis, și atot-puternicul premier al Ungariei, Viktor Orban.
Nici autoritățile române și nici cele maghiare nu au comunicat, oficial, de ce a existat o defazare a agendelor celor doi oficiali care să lămurească cine pe cine a evitat.
Surse din Administrația Prezidențială s-au rezumat la a explica pentru Europa Liberă că o întâlnire între cei doi nu a ajuns să fie pusă în programul oficial.
De precizat însă că, de regulă, Ministerele de Externe sunt cele care finalizează programul oficial al unei vizite de stat. Prin urmare, negocieri pentru o întâlnire ar fi putut exista, dar, cel mai probabil, nu s-au finalizat cu succes.
Pe agenda unei ipotetice discuții, însă, ar putea figura puncte notabile precum cererile minorității maghiare sau anumite afirmații din discursurile controversate pe care premierul maghiar le face an de an, pe teritoriul românesc, la Tușnad/Harghita. De asemenea, pe aceeași agendă s-ar putea afla poziția glacială, dacă nu chiar negativă, a Ungariei față de Ucraina și articularea sprijinului comun și/sau european pentru Kiev, plus atitudinea mai degrabă pro-rusă a liderului de la Budapesta, Viktor Orban.
Cum însă o astfel de discuție nu a existat, Viktor Orban se afla la Tbilisi cât timp Klaus Iohannis era la Budapesta, iar mesajele Administrației Prezidențiale de la București au fost laconice, explicațiile au răbufnit în spațiul public într-o cheie apăsătoare.
Între alții, unul dintre cei mai cunoscuți comentatori politici, jurnalistul Cristian Tudor Popescu, a dat de înțeles, de pildă, pe pagina sa de FB, că Viktor Orban i-ar fi întors spatele președintelui român pentru că nu ar recunoaște actualele frontiere dintre cele două state.
„Răspunsul mi se pare cât se poate de limpede, deși nu l-am văzut în media: pentru că Orban nu recunoaște suveranitatea statului român asupra Transilvaniei. «Noi nu am spus că Ardealul și Ținutul Secuiesc sunt unități teritoriale românești», a declarat astă-vară la Tușnad purtătorul de cuvânt al lui Putin în Europa. Dacă s-ar întâlni cu președintele României, asta ar fi în contradicție cu declarația de mai sus, iar imaginea lui de militant pentru refacerea Ungariei imperiale ar fi diminuată”, crede publicistul Cristian Tudor Popescu.
Discursul lui Volodimir Zelenski, anulat în Parlament
Cu o zi înainte de Budapesta, anume marți, 10 octombrie, președintele României a avut o întâlnire importantă - cea cu președintele Ucrainei, țara vecină, aflată în război cu Rusia.
Contrar modelului vizitelor surpriză ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în mai toate capitalele europene, mult așteptata sosire la București a fost anunțată cu câteva zile înainte. Informația a scăpat „pe surse”, vineri, 6 octombrie, și nu a fost infirmată de autoritățile române.
Se pare că intervalul a însemnat suficient timp pentru ca forțele anti-ucrainene din politica românească să se pregătească, să se organizeze și să împânzească social media cu scenarii de vitejie dacă liderul ucrainian Zelenski ar fi călcat în Parlament.
Deputata radicală Diana Șoșoacă (aleasă pe listele AUR, de care s-a dezis ulterior) a luat o pauză de la războiul pe care îl duce cu fostul său șef de partid, George Simion, și și-a îndreptat atenția spre Zelenski și Ucraina. A chemat la manifestări publice pentru a nu-i permite intrarea în țară, l-a ironizat prin clipuri fake.
Pe 10 octombrie, ziua vizitei președintelui ucrainean, conducerile celor două Camere se reunesc și stabilesc programul zilei. Volodimir Zelenski urma să se adreseze deputaților și senatorilor la ora 17.00. Pe grupul ziariștilor acreditați la Parlament este transmis programul complet, cuprizând discursul președintelui Ucrainei către Parlamentul reunit, la ora 10 și 11 minute.
În jurul prânzului, presa începe să dea informația, pe surse, că discursul lui Zelenski din Parlament a fost anulat. Inevitabil, încep speculațiile legate de scandalul promis de deputata Diana Șoșocă și decizia de anulare. În social media, Șoșoaca exultă.
Vizita mult așteptată a lui Zelenski la București, printre ultimele capitale europene în care a ajuns liderul ucrainean de la izbucnirea războiului, începe. La aeroport, liderul ucrainian e așteptat de ministrul de Externe, Luminița Odobescu.
Prima întâlnire o are la Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis. La finalul discuțiilor semnează un document strategic comun și susțin o conferință de presă.
Între timp, informația că discursul președintelui ucrainean în Parlament a fost anulat devenise oficială. La sesiunea de întrebări și răspunsuri de la conferința de presă, Volodimir Zelenski a oferit o explicație: agenda vizitei ar fi fost discutată cu președintele Iohannis.
"De ce nu m-ați întrebat pe mine despre Parlament? Ați vorbit cu președintele Iohannis despre mine, trebuia să mă întrebați pe mine. Știți foarte bine că nu mă dau în lături de la discursuri, în nicio țară, cu tot respectul. Am venit cu drag în România și să discut strategic cu președintele Iohannis. Pe agenda mea sunt întâlniri cu prim-ministrul, președintele și cu parlamentarii. Dar nu am pregătit niciun discurs, cu tot respectul, dar data viitoare o voi face. În special pentru Parlament, pentru toți jurnaliștii, voi veni și voi ține un discurs", a spus liderul de la Kiev.
După întâlnirea de la Cotroceni, Zelenski a mers la Parlament, unde s-a văzut cu liderii Camerei Deputaților și Senatului, Alfred Simonis și Nicolae Ciucă. Senatoarea Diana Șoșoacă, de alte cărei reacții virulente se temeau toți, s-a arătat în peisaj, dar a stat deoparte, rezervată.
Totuși, la ieșirea de la întâlnirea cu liderii parlamentarilor, Șoșoacă l-a așteptat pe liderul de la Kiev cu o hartă a României Mari, în care erau incluse Moldova și Bucovina de Nord, adică ce a tăiat creionul lui Stalin, la finele celui de-Al Doilea Război Mondial.
Apoi, președintele ucrainean a mers la Palatul Victoria pentru o întrevedere cu premierul Marcel Ciolacu.
Mesajul președintelui Ucrainei, așteptat de zecile de mii de români care au venit în întâmpinarea refugiaților ucrainieni sau au trimis ajutoare în țara vecină, nu a mai avut loc
Cea care a defilat pe scena publică a fost, în schimb, Diana Șoșoacă, constată mulți observatori. Și, probabil, a obținut și ceva puncte în plus în sondaje, avertizează istoricul și analistul de politică externă, Cosmin Popa.
Pe pagina de internet a Președinției încă sunt transcrise, contrar cutumelor, doar discursul președintelui Klaus Iohannis și doar răspunsurile sale la sesiunea de întrebări. Ce a spus Volodimir Zelenski nu este nicăieri. Și nici până azi, nicio autoritate a statului, președinte, premier, președinții celor două Camere, nu a răspuns oficial întrebărilor legate de discursul anulat.
