Priștina – În timp ce investițiile majore ale Chinei atrag atenția întregii Europe, Beijingul apelează la o formă mai discretă de influență în Balcani: burse, schimburi universitare și tineri studenți care împărtășesc experiențele lor din China cu publicul din țările lor natale.
E vorba despre oportunități de studiu finanțate de China, prin care se obțin diplome, burse și acces la universități. Mulți dintre acești studenți și-au împărtășit experiențele pe rețelele de socializare, unde au acumulat un număr considerabil de urmăritori, în timp ce alții au apărut în presa sau instituțiile oficiale chineze.
„Am aplicat în glumă [la un curs de chineză], pentru că era o limbă străină nouă, pe care n-o mai studiasem”, spune pentru RFE/RL Era Kernaja, o tânără de 24 de ani din nordul Albaniei, care studiază acum computer science la Kunming University of Science and Technology, din provincia Yunnan.
„Dacă m-ar fi întrebat cineva cum trei ani, i-aș fi spus că China e o țară închisă, comunistă, dar acum [viziunea] mi s-a schimbat [complet]”, adaugă ea.
În timp ce Beijingul este cunoscut în regiune mai ales pentru proiectele de infrastructură, împrumuturile și parteneriatele tehnologice în valoare de miliarde de dolari, educația a devenit un canal mai discret, prin care China își modelează percepția.
Acest lucru este valabil în special în rândul tinerilor, care, potrivit sondajelor, sunt mai receptivi la imaginea pe care Beijingul o prezintă despre sine ca fiind o putere benignă și responsabilă.
„Am vrut să schimb opinia albanezilor despre China și să le spun să nu creadă tot ce văd”, povestește Era Kernaja, care, de când locuiește în China, din 2023, a început să posteze despre experiența sa pe de TikTok – contul ei are acum peste 8.000 de urmăritori.
Pentru Beijing, spun analiștii, aceste programe servesc unui scop pe termen lung: cultivarea rețelelor personale, a narativelor favorabile și a viitorilor profesioniști care au trăit experiența Chinei și sunt dispuși să o împărtășească acasă.
Această promovare soft power îi oferă o completare importantă a influenței politice și economice în creștere în Balcani și ar putea genera un public mai receptiv la eforturile Chinei de a-și extinde influența economică și de a-și afirma interesele
„Beijingul are interesul de a atrage cât mai mulți studenți și oameni de știință internaționali în China”, declară pentru RFE/RL Stefan Vladisavljev, expert în rolul Beijingului în Balcani la Fundația BFPE, un think tank cu sediul la Belgrad.
„Încearcă să se poziționeze ca un furnizor de dezvoltare, [iar] prezența în Europa este un aspect foarte important al extinderii sale globale.”
Soft power-ul chinezesc ajunge pe un teren neașteptat
Experiența Erei Kernaja arată o tendință care se manifestă în întreaga regiune a Balcanilor. Oportunitățile educaționale oferite de China au stârnit interesul chiar și în țări precum Albania și Kosovo, care rămân puternic pro-occidentale în orientarea lor politică, datorită sprijinului istoric acordat de Statele Unite pentru statalitatea și democrația lor.
Albania și Kosovo – care au legături politice, lingvistice și culturale – sunt locuri improbabile pentru pătrunderea Chinei în Balcani.
Influența regională a Beijingului s-a extins în general din Serbia – Belgradul a atras investiții de miliarde de dolari și a dezvoltat legături politice profunde.
Serbia se remarcă ca fiind cel mai avansat partener din regiune al Chinei în domeniul educației – găzduiește trei institute Confucius și sprijină predarea limbii chineze în zeci de școli.
În cei 20 de ani de existență în Serbia, numărul participanților a crescut de la câteva zeci la câteva sute pe an, iar cooperarea în domeniul educației a fost stimulată de mai multe acorduri bilaterale noi semnate în 2018.
„Dacă China are o poziție puternică în Balcanii de Vest, are o poziție puternică și în Europa”, afirmă Vladisavlijev.
Dar soft power-ul Chinei, care se manifestă în mare parte prin programe educaționale și e răspândit pe rețelele de socializare, are și unele succese inițiale în alte părți ale regiunii.
Institutul Confucius din Albania, unde a învățat Era Kernaja limba chineză și unde a primit îndrumare pentru a aplica pentru bursă, este unul dintre cele mai vizibile canale de schimb educațional de la Universitatea din Tirana.
Conform propriei descrieri, este un „institut educațional neguvernamental, non-profit”, co-găzduit de Universitatea de Studii Străine din Beijing, care oferă cursuri de limba chineză și programe culturale.
De asemenea, oferă burse și ajută studenții să aplice la diferite niveluri, inclusiv la universități anume sau la nivel federal și național în China.
Aceste institute există peste tot în Balcanii de Vest, cu excepția Kosovo, a cărui independență nu este recunoscută de China și, prin urmare, nu are reprezentare oficială de la Beijing.
Institutele Confucius sunt supuse unei atenții în creștere în Europa și în alte părți, mai multe guverne închizându-le din cauza preocupărilor legate de libertatea academică și influența politică.
Însă, în mare parte din Balcani, tinerii le consideră din ce în ce mai mult ca pe niște rampe de lansare valoroase pentru oportunități economice și educaționale.
Experții care urmăresc implicarea Beijingului în regiune spun că poveștile și experiențele personale împărtășite de tinerii de aici care studiază în China au un impact și par să urmeze un model copiat de la alte țări occidentale, inclusiv Statele Unite.
„China ia exemplu de la țara care a folosit cel mai bine soft power-ul: Statele Unite”, spune Vladisavlijev.
Burse, schimburi și puține documente
Activitatea educațională a Chinei în Balcani se bazează pe o serie de programe: burse acordate de guvernul chinez, subvenții legate de Institutul Confucius, acorduri la nivel universitar și cursuri de formare pe termen scurt.
Programele diferă foarte mult de la o țară la alta și de la un an la altul, iar instituțiile chineze și locale din Balcani nu publică date complete, astfel că nu există documente publice clare care să arate câți tineri din Balcani au studiat în China de-a lungul timpului.
RFE/RL a descoperit că mai mulți albanezi care studiază în China au apărut și în presa de stat chineză – printre care și filiala albaneză a China Radio International (CRI), care se află sub umbrela principalului post de televiziune de stat din China, CGTN – unde au împărtășit experiențe pozitive.
Sondajele de opinie publică de la Tirana, inclusiv Barometrul de securitate al Albaniei, arată că opiniile despre China rămân în mare parte neutre, deși percepțiile pozitive au crescut ușor în ultimii ani.
Între timp, în ciuda lipsei cooperării instituționale în Kosovo, studenții - adesea proveniți din diaspora răspândită în Europa și America de Nord – găsesc încă drumul spre China și împărtășesc experiențele lor cu tinerii din țară.
Vlera Kelmendi, o studentă născută în Kosovo care a emigrat în Norvegia, a declarat în 2025, într-un interviu pentru televiziunea locală ATV, că a ales China din curiozitate, descriind o experiență foarte bună acolo.
Tânăra, care nu a dorit să vorbească cu jurnaliștii RFE/RL, și-a documentat viața în China pe contul ei public de TikTok, unde are peste 16.000 de urmăritori și care ajunge la publicul din Kosovo, unde opinia publică față de China rămâne în mare parte negativă.
Deși în Kosovo nu sunt oferite cursuri oficiale de limba chineză, cei de la Institutul Confucius din Tirana au declarat că au observat un interes crescând din partea studenților din Kosovo.
„Ne-ar plăcea să vedem studenți din Kosovo învățând limba chineză”, a declarat pentru RFE/RL Zheng Baoguo, directorul Institutului Confucius din Tirana. „Vom face tot posibilul să le creăm oportunități, dacă sunt dispuși să învețe”.
Când studiile în străinătate devin promovare digitală
La mai puțin de două ore de Kosovo, Kadir Ismajli, un student de 26 de ani din Macedonia de Nord, a avut un drum mult mai direct către China.
Deși inițial dorea să studieze în altă parte, tânărul de etnie albaneză a declarat că a primit, cu ajutorul ambasadei, o bursă de stat chineză pentru un masterat în provincia Yunnan.
La fel ca și alții, Ismajli a strâns peste 31.000 de urmăritori pe TikTok, unde postează despre viața lui în China.
„Am început să folosesc TikTok pentru business, dar, când văd ceva interesant acolo, îl postez”, explică el. „[Acasă], oamenii îmi spun că nu știau cum este China în realitate”.
În ultimii zece ani, în jur de 100 de persoane din Macedonia de Nord au studiat în China prin programe de limbă și de studii universitare complete.
Un studiu privind influența Chinei în Macedonia de Nord, realizat de grupul de reflecție Estima din Skopje, a constatat că „percepția reputației Chinei în Macedonia de Nord este mixtă – tinde să fie mai curând pozitivă în rândul persoanelor care au avut experiențe directe și interacțiuni cu China și cu părțile interesate chineze”.
Conform datelor Estima, numărul burselor acordate de China studenților din Macedonia de Nord a înregistrat o tendință ascendentă începând cu 2005.
Programele de învățământ în limba chineză câștigă teren și în alte țări.
Muntenegru are din 2015 un Institut Confucius și a trimis peste 100 de studenți în China în această perioadă, potrivit unui raport al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene.
În Bosnia-Herțegovina există un acord formal privind schimburile educaționale cu China, iar programele finanțate de Beijing continuă să se dezvolte, în special prin Universitatea din Sarajevo de Est – peste 170 de studenți de aici au participat la programe de schimb în China.
Printre ei, e Ana Jasarevic (23 de ani), care a studiat la secția de limba chineză a Universității din Sarajevo de Est.
Ea a petrecut ultimul an la Universitatea din Wuhan împreună cu mai mulți colegi de facultate.
„Când am ajuns, a fost un șoc cultural, pentru că totul era complet diferit”, spune ea.
După absolvire, Ana afirmă că intenționează să se înscrie la un program de masterat în China.
„Mi-a plăcut acolo, deși înțeleg că multora nu le place modul în care funcționează lucrurile”, spune ea. „Am vizitat multe orașe, am călătorit prin țară și m-am simțit în siguranță peste tot.”
La acest articol au contribuit jurnaliștiiMila Manojlovic, Marija Augustinovic-Stojak și Petar Klincharski de la Serviciul Balcanic și de la Serviciul nord-macedonean al RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.