Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Bernard Blistène:„Artiștii din toată lumea vin să-l studieze pe Brâncuși la Centrul Pompidou”


Bernard Blistène, director al Centrului Pompidou din Paris și celebru curator internațional, a avut în custodie Atelierul lui Brâncuși. După mulți ani părăsește directoratul pentru alte proiecte legate de arta modernă și contemporană.

După ani de directorat la Centrul Pompidou din Paris, Bernard Blistène, expert și curator internațional de top în arta modernă, se retrage în glorie în 2021. Experții spun că în custodia sa, atelierul lui Brâncuși, donat Franței de artist în 1956, a fost prețuit și promovat.

L-am întâlnit la Bernard Blistène la Timișoara la deschiderea bienalei Art Encounters. Pe 1 octombrie 2021 s-a încheiat practic munca sa la Centrul Pompidou și la conducerea altor instituții muzeale de anvergură din Franța și din lume. De acum, am aflat de la celebrul curator, are calea deschisă spre proiecte personale, însă până atunci interesul său pentru noi artiști și noi experimente în artă rămâne viu, ceea ce explică prezența sa în România.

1. Europa Liberă: Nu sunteți prima oară în România, ce vă atrage aici?

Bernard Blistène: „Am călătorit de mai multe ori în frumoasa dumneavoastră țară, am fost la București, la Cluj, la Târgu Jiu. Am fost în multe locuri, deși nu e chiar simplu să călătorești pe drumurile României, am petrecut timp la Cluj cu Victor Man, Ciprian Mureșan, am devenit prieten cu Mihai Pop de la Plan B și am achiziționat numeroase lucrări ale artiștilor români pentru Centrul Pompidou. Mă leagă o lungă prietenie de curatorul Ami Barak. Iar acum, după ce am aflat de la Ovidiu Șandor că se preconizează expoziția Aripa secretă la bienala Art Encounters, am decis să vin la Timișoara."

Bernard Blistène la bienala Art Encounters de la Timișoara împreună cu Ovidiu Șandor, președintele fundației și Diana Marincu, director executiv.
Bernard Blistène la bienala Art Encounters de la Timișoara împreună cu Ovidiu Șandor, președintele fundației și Diana Marincu, director executiv.

2. Europa Liberă: Mi-ați dezvăluit într-o discuție preliminară că legăturile cu România sunt mai intime decât cele profesionale. Despre ce este vorba?

Bernard Blistène: „Într-un fel, în România îmi găsesc originile. Bunicul meu era născut în România, a părăsit-o cu mult timp în urmă, la începutul secolului XX. Această legătură mă îndeamnă să recompun și să îmi imaginez trecutul și strămoșii".

Bernard Blistène împreună cu scriitorul Bogdan Ghiu, co-curator al expoziției Aripa secretă la Art Encounters 2021
Bernard Blistène împreună cu scriitorul Bogdan Ghiu, co-curator al expoziției Aripa secretă la Art Encounters 2021

3. Europa Liberă: Ce v-a interesat cel mai mult, ce v-a impresionat, ce artiști, ce expoziții din bienală?

Bernard Blistène: „Dați-mi voie să vă spun ceva care e important pentru mine: m-a impresionat dimensiunea acestei manifestări. Nu este imensă, este extrem de bine articulată și, slavă Domnului, nu întâlnești mereu aceleași rețete. Este întotdeauna captivant să descoperi ceva ce nu ai mai văzut înainte. Nici Timișoara nu este un oraș foarte mare, dar tocmai asta îmi place, proporția și distincția clădirilor, ca aceasta a Muzeului Național de Artă unde vedem expoziția Aripa secretă. Am vizitat cu Ovidiu și complexul de clădiri ISHO, total diferite ca stil, unde am văzut alte expoziții. Și acolo am descoperit câțiva artiști de care nu am auzit înainte. Am fost și la Faber, o veche fabrică, l-am întâlnit pe arhitectul spaniol care a reconstruit o parte din clădiri dându-le o funcție culturală și socială. Expoziția splendidă de acolo, include pe spații largi artiști români faimoși. Este minunat să ai răgaz să vorbești cu artiști pe care îi iubești și îi respecți.

Brâncuși rămâne un artist pentru artiști” Bernard Blistène

4. Europa Liberă: Pentru că aveți o relație specială cu Brâncuși al cărui atelier l-ați avut în grijă la Centrul Pompidou, aș vrea să vă cunosc părerea despre marea expoziție Sublimarea formei, deschisă la Bruxelles în 2019-2020?

Bernard Blistène: „Cred că știți că expoziția realizată de ICR și de Europalia a fost curatorială de Doina Lemny, care a fost curatoare și la Centre Pompidou. Mi-a plăcut expoziția de la Bozar. Este extrem de greu să pui laolaltă atât de multe piese, 25 de sculpturi și peste 200 de obiecte, sunt condiții tehnice și de conservare speciale. Desigur că am fost să văd lucrările lui Brâncuși și în România, Coloana infinitului și celelalte opere de la Târgu Jiu. Dacă aș fi în situația de a articula o expoziție Brâncuși, aș lega opera sa de arta vernaculară, primitivă".

85.000 - număr record de vizitatori la expoziția Brâncuși-Sublimarea formei de la Bruxelles octombrie 2019-2020-februarie 2020. Pictorul Constantin Flondor (în imagine) a fost acolo.
85.000 - număr record de vizitatori la expoziția Brâncuși-Sublimarea formei de la Bruxelles octombrie 2019-2020-februarie 2020. Pictorul Constantin Flondor (în imagine) a fost acolo.

5. Europa Liberă: Criticii de artă au ignorat această relație?

Bernard Blistène: „Din păcate, perspectiva americană asupra operei sale a respins această viziune. Pentru mine, Brâncuși nu va fi niciodată calea spre minimalism. Desigur, procesul repetitiv, serialitatea sunt parte a vocabularului artistic contemporan, dar Brâncuși a găsit calea spre complexitate, relaționând tradiția cu primitivismul și modernitatea. Acesta ar fi subiectul unei posibile expoziții".

Lucrare expusă în expoziția Brâncuși.Sublimarea formei la Bozar în 2019-2020.
Lucrare expusă în expoziția Brâncuși.Sublimarea formei la Bozar în 2019-2020.

6. Europa Liberă: Ce fel de public a venit să vadă atelierul lui Brâncuși la Centrul Pompidou? Ați avut mulți vizitatori în timp?

Bernard Blistène: „Nu destui, dacă este să spunem adevărul. Poate pentru că atelierul este într-o parte a Centrului Pompidou și nu există o conexiune directă cu intrarea principală. Mi se pare că în viitorul apropiat trebuie făcute lucrări de modificare pentru a reconecta părți ale clădirii, așa cum a fost în trecut la Muzeul Național. Aceasta va fi una dintre misiunile succesorilor mei la conducerea centrului. Mi s-a părut că Brâncuși nu este suficient de bine expus, de aceea am luat câteva lucrări din atelier și le-am așezat în colecția permanentă între etajele IV și V. Brâncuși rămâne un artist pentru artiști. Artiștii din toată lumea vin să îl studieze pe Brâncuși la Centrul Pompidou".

7. Europa Liberă: Există un proiect de modificare a spațiilor centrului în sensul enunțat de Dvs.?

Bernard Blistène: „Există. Lucrările pentru a face o legătură între atelier și intrarea principală vor fi parte a renovărilor generale care vor începe în 2024".

Uneltele lui Brâncuși împrumutate de Centrul Pompidou pentru a fi expuse în expoziția Sublimarea formei de la Bruxelles.
Uneltele lui Brâncuși împrumutate de Centrul Pompidou pentru a fi expuse în expoziția Sublimarea formei de la Bruxelles.

8. Europa Liberă: Sunteți un curator internațional de top. Ce expoziție visați să faceți în viitor?

Bernard Blistène: „Scena artistică românească a fost întotdeauna glorioasă. Istoria culturală românească despre care am făcut unele cercetări, de la începutul secolului XX până azi, m-a inspirat. Am discutat cu Ovidiu Șandor despre o expoziție pe care aș dori să o fac despre poezie. Mi se pare că, dacă privești istoria țării din perspectiva unor nume ca Tristan Tzara sau Benjamin Fondane, precum și a legăturii dintre poezie și artele vizuale, mă gândesc la Gherasim Luca de exemplu sau la un scriitor important ca Isidore Isou, fondatorul Lettrismului, o expoziție care articulează poezia cu arta ar fi esențială".

Criticul de artă Beke Laszlo explicând importanța fotografiilor lui Brâncuși la expoziția realizată de ICR Budapesta în 2007.
Criticul de artă Beke Laszlo explicând importanța fotografiilor lui Brâncuși la expoziția realizată de ICR Budapesta în 2007.

9. Europa Liberă: Expoziția Aripa secretă ar fi un start pentru acest concept de relație între poezie și artele vizuale?

Bernard Blistène: „Într-o oarecare măsură este, mai ales că este curatoriată de un critic de artă ca Maria Rus Bojan și de un scriitor, un poet ca Bogdan Ghiu. Expoziția începe cu un mare artist, belgianul Marcel Broodthaers care face exact acest link. Dar dorința mea ar fi să mergem înapoi la text și să vedem cum textul, impactul grafic al scrisului, a deschis numeroase căi în arta modernă și contemporană".

10. Europa Liberă: Nu este riscant într-o lume a emoticonului ca acest demers sofisticat să nu fie înțeles?

Bernard Blistène: „Ar fi minunat să riscăm, orice expoziție presupune un risc, dar mie mi se pare că însuși emoticonul este ultima treaptă a joncțiunii dintre artă și poezie, este parte din pictogramatica unei noi generații pe care trebuie să o luăm în seamă".

Atelierul lui Brâncuși de la Centrul Pompidou conține sculpturi finite, eboșe, mobilier, unelte, bibliotecă, plăci fotografice, documente donate statului francez de Constantin Brâncuși prin testament în 1956.
Prima reconstituire parțială datează din 1962 când atelierul era găzduit de Muzeul Național de Artă Modernă din Paris.
În 1977 atelierul a fost mutat la Centrul Pompidou și reconstituit complet.
În 1997 arhitectul Renzo Piano reface aranjamentul după conceptul de atelier inserat într-un spațiu expozițional.
Sunt preconizate ample lucrări de renovare a Centrului Pompidou în 2024, când se va realiza o legătură directă a atelierului cu intrarea principală.

„Trei culori” a răsunat la Tg. Ocna de Ziua Națională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
XS
SM
MD
LG