Autoritățile ucrainene acuză „un act de ecocid” în legătură cu spargerea barajului de la hidrocentrala Nova Kakhovka.
Pe lângă distrugerea localităților din bazinul inferior al Niprului și relocarea a mii de oameni, apa s-a amestecat cu cea din canalizări, cu benzină, pesticide și alte substanțe care pun în pericol sănătatea oamenilor, animalelor și vegetației.
Într-un interviu cu Europa Liberă, biologul marin Răzvan Popescu Mirceni a spus că nu există motiv de panică pentru România. Chiar dacă o parte din deșeurile toxice luate de viitură vor ajunge în Marea Neagră, mai mulți factori vor atenua efectele nocive asupra calității apei pe litoralul românesc.
Diluarea substanțelor în Marea Neagră
Plajele din jurul Odesei s-au umplut de dărâmături și animale moarte purtate de viitură. În plus, ministrul Mediului din Ucraina, Ruslan Strileț, a declarat că 150 de tone de hidrocarburi s-au deversat deja în Nipru. Însă râul formează o deltă la vărsarea în Marea Neagră, iar acest lucru acționează ca un filtru.
Biologul Răzvan Popescu Mirceni a explicat că nisipul este unul din cele mai bune materiale filtrante, motiv pentru care și este folosit în acvaristică.
Nisipul va opri o mare parte din benzină și hidrocarburi înainte să se verse în mare. În plus, hidrocarburile se dispersează în apă, încercând să ocupe toată suprafața, ceea ce înseamnă că până la Marea Neagră cantitatea va fi deja diluată, explică specialistul, adăugând că, în mare, procesul de disipare va fi și mai puternic.
„Într-adevăr, [150 de tone de benzină] sună mult, dar, gândiți-vă că vorbim de o masă de apă care are mii de kilometri cubi”, spune biologul.
Chiar dacă Marea Neagră prezintă un curent specific în sens antiorar, deci substanțele deversate vor circula spre România, biologul spune că Delta joacă un rol important în diluarea materiei deoarece are un debit foarte mare.
Potrivit acestuia, debitul Dunării va depăși în 2023 media de 6.400 metri cubi pe secundă din cauza ploilor abundente din primăvară.
„Influența inerțială a Dunării amestecă foarte puternic toată masa asta de ape și o împinge către sud-est, spre larg. Îți trebuie doar o fotografie clasică, neprelucrată - o poză din satelit și din orice sezon, din orice moment al anului, din orice an - ca să observi apele respective”, afirmă expertul.
Deșeurile, mai degrabă vizibile în Bulgaria
Apele „sunt diferențiate foarte clar. Nu trebuie nici o specializare ca să observi care sunt apele Dunării, în ce direcție se duc și până unde,” a spus Răzvan Popescu Mirceni.
Datorită acestei forțe, masele care ajung în dreptul gurii de vărsare a Dunării sunt împinse în larg și evită în mare parte coasta românească. Biologul spune că aceste substanțe, într-o formă diluată, ar putea fi mai degrabă remarcate pe coasta Bulgariei decât a României.
„Sigur că o parte din apele contaminate, o să ajungă încet încet și pe coasta românească, dar deja sunt într-un proces de amestec cu ape de origine marină, sărate, și tot ceea ce ajunge la coastă, cel mult o să fie un supliment de încărcare sedimentară”, explică el.
Rezultatele analizelor DSP
Chiar dacă vor mai trece câteva luni până când substanțele nocive vărsate prin Nipru să ajungă într-o formă diluată la litoralul românesc, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Constanța a început din 15 iunie să monitorizeze apele mării în fiecare zi.
În mod normal, analizele se făceau conform unei directive europene de două ori pe lună.
Rezultatul analizelor sunt publicate pe site-ul DSP și urmăresc prezența Escheria coli, enterococilor și salmonellei în apă.
Rezultatele publicate luni arată o calitate excelentă a apei în zilele de 15 și 16 iunie. Doar în zona hotelului Rex din Mamaia calitatea a fost mai scăzută în 16 iunie.
Biologul Răzvan Popescu Mirceni a explicat că nivelul mai ridicat de bacterii ar putea fi cauzat de o mai mare aglomerare de oameni în apă sau de o deversare în acea zonă.
Holera nu se transmite în apa de mare
Organizația Mondială de Sănătate a transmis, zilele trecute, un comunicat prin care informează cu privire la riscul de transmitere a holerei în apele care au inundat bazinul inferior al Niprului.
Informația a fost preluată eronat în multe cazuri în România, așa a apărut teama că holera ar putea să ajungă pe litoralul românesc. Însă comunicatul se referea doar la zona imediat afectată de distrugerea barajului de la Nova Kakhovka.
Holera se transmite doar în ape dulci contaminate cu fecale sau cadavre, ceea ce este cazul în zonele inundate din Ucraina, explică Răzvan Popescu Mirceni.
„Înainte ca cineva să-mi spună că există un risc de a contracta holera de la coasta românească a Mării Negre, eu aș vrea să-mi răspundă întâi la întrebarea dacă există vreun caz documentat într-o statistică sau într-o lucrare științifică, în ultima sută de ani, de holeră contractată din apa de mare. Nu din apa Mării Negre, ci de oriunde din lumea asta din apa de mare. O să constate că nu există niciun caz”, argumentează el.
De asemenea, ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a afirmat că nu există niciun pericol de holeră pe litoralul românesc, catalogând-o drept „o poveste neadevărată şi deplasată”.
În sprijinul acestor afirmații a venit și Ministerul Turismului, care amintit de informarea Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), respectiv că nu există risc de îmbolnăvire cu holeră în Marea Neagră, și a îndemnat turiștii să nu-și anulee vacanțele.
Efectele asupra ecosistemului Mării Negre
Marea Neagră este un ecosistem fragil din cauza salinității ridicate, mai importante decât în alte mări, iar substanțele nocive deversate în mare riscă să dezechilibreze mediul, dar pe o perioadă relativ scurtă, mai spun specialiștii.
Biologul Răzvan Popescu Mirceni spune că prima reacție va fi dezvoltarea algelor care se hrănesc cu aceste substanțe. În urma unui ciclu de viață de două sau trei săptămâni, algele se descompun ceea ce consumă oxigen. De aceea, e posibil ca mulți pești din Marea Neagră să moară din lipsă de oxigen.
„Dacă ne referim la condiții în ansamblu, avem niște efecte care se vor manifesta ca în timpul comunismului. De pe urma utilizării în exces a îngrășămintelor în tot bazinul Dunării în perioada comunistă, care au fost spălate de ploi și adunate de toate râurile tributare și au ajuns prin intermediul Dunării în bazinul de vest al Mării Negre, a început să se producă o dezvoltare explozivă a fitoplanctonului”, a explicat biologul.
În urma poluării constante, ecosistemului i-au trebuit aproximativ zece ani ca să se regenereze după reglementarea îngrășămintelor folosite.
Însă regenerarea mediului se va întâmpla mult mai rapid după acest incident izolat, consideră el: „Acum, valul ăsta care vine o să fie o undă de șoc, dar, nefiind constant, sistemul se poate reface relativ rapid, în doi sau trei ani.”
