Linkuri accesibilitate

Noua doctrină „umanitară” a lui Putin, un fel de „soft power rusesc cu ranga”


Președintele rus Vladimir Putin a semnat documentul numit „Politica umanitară”, care face parte integrală din politica externă a Rusiei și care, după opinia experților, anunță un nou val de propagandă.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat documentul numit „Politica umanitară”, care face parte integrală din politica externă a Rusiei și care, după opinia experților, anunță un nou val de propagandă.

Botezată „Politica umanitară”, noua doctrină de promovare a culturii, istoriei și valorilor rusești, cele pe placul Moscovei, se alătură documentelor de politică externă și reprezintă în opinia istoricului Armand Goșu declanșarea „marelui război pentru creierul rușilor și al occidentalilor”.

Documentul de 31 de pagini, care are 117 articole, a fost aprobat luni de președintele Vladimir Putin și se centrează pe conceptul euroasianismului, mai important chiar decât „Russkiy Mir”, Lumea Rusă, prin care în ultimii zece ani sunt justificate ideologic anexările teritoriale, inclusiv invazia din Ucraina.

Noua doctrină are ca obiectiv apărarea „valorilor morale și spirituale rusești” și promovarea lor în străinătate și este primul document oficial de genul acesta asumat la cel mai înalt nivel, chiar de președintele Vladimir Putin.

Conceptul Russkiy Mir justifică expasiunea Rusiei

În document se arată că „politica umanitară a Federației Ruse în străinătate este parte integrală a politicii externe a Federației Ruse” și sunt introduse idei promovate sistematic de Putin însuși și de adepții liniei dure. Potrivit acestora, Rusia este îndreptățită să-și extindă influența în străinătate și să aducă sub flamura Kremlinului statele considerate de acesta drept curtea sa din spate, în baza istoriei și limbii comune.

Printre ele și Ucraina, căreia de la anexarea Crimeei în 2014 i se neagă însăși existența ca națiune și stat independent.

„Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera. Din câte se pare, ne revine şi nouă să luăm înapoi şi să întărim”.

Rusia ar trebui „să protejeze, să salveze și să promoveze tradițiile și idealurile Lumii Ruse”, se spune în noua doctrină.

Conceptul „Russkiy Mir” a căpătat importanță în anii 2000, mai ales după ce Vladimir Putin a început să-l folosească în discursurile sale publice, făcând un apel către „compatrioții” din străinătate, ceea ce se regăsește și în documentul publicat de Kremlin.

„Federația Rusă oferă sprijin compatrioților săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protejarea intereselor lor și păstrarea identității lor culturale rusești”, se arată în document.

Protecția oferită de Rusia compatrioților săi s-a tradus în fapt prin ocuparea Donbasului pentru a veni în „sprijinul” entităților separatiste din regiune.

Percepția Moscovei și a Bisericii Ortodoxe Ruse, care a susținut conceptul încă din stadiile sale inițiale și îl susține și acum de la începutul invaziei în Ucraina, proiectează confruntarea dintre Occident, descris ca ostil și decadent la nivel civilizațional, care încearcă șă-și impună „valorile distructive” și Rusia, păstrătoarea tradițiilor și a adevăratelor valori.

Un război cu valorile occidentale

Documentul asumat de Vladimir Putin este de fapt un tip de agresiune împotriva lumii culturale occidentale, pentru a „apăra valorile morale rusești și a le promova în străinătate” în scopul de a evita ca rușii să intre sub influența occidentalilor, spune pentru Europa Liberă istoricul și expertul în spațiul ex-sovietic Armand Goșu.

„E un fel de soft power rusesc cu ranga”, susține Goșu, care spune că este vorba de „mult mai mult decât de promovarea Rusiei, este un război cu valorile Occidentului, cu civilizația occidentală și documentul explică cum trebuie toată lumea înregimentată în acest război”.

E o doctrină căreia trebuie să i se acorde atenția necesară, pentru că nu e vorba numai de un document de politică externă pe diverse dosare, explică istoricul.

„În interpretarea mea”, spune istoricul Armand Goșu, „orice face referire la istoria rusă, la cultura rusă și contravine vederilor Kremlinului poate fi interzis. Nu ar fi prima oară. Să ne amintim că o comedie „Moartea lui Stalin”, acum vreo trei ani, a fost interzisă. Dar acum deja este un document-cadru prin care îi obligă pe toți să interzică, în toate colțurile Rusiei”.

După momentul acesta poți să interzici 95% din filmele occidentale despre Rusia, afirmă Goșu.

Obiectivele politicii umanitare

Cel mai clar sunt expuse obiectivele documentului „Politica umanitară” în articolul 13, unde în limbajul de lemn se vorbește de intersele Federației Ruse în sfera umanitară în străinătate, de „apărarea valorilor morale și spirituale rusești, cunoașterea de către întreaga opinie publică internațională a realizărilor istorice și culturale ale populațiilor care formează poporul multinațional al Federației Ruse”.

„Toate încercările de a ne șterge cultura, de a șterge Rusia sunt inutile. Acest lucru este pur și simplu stupid. Iar cei care gândesc altfel, din păcate pentru ei, nu au învățat lecțiile istoriei”.

La articolul 15, de exemplu, se spune că unul dintre obiectivele politicii umanitare este „formarea unei reprezentări despre Rusia ca despre un stat care își apără cu atenție bogata istorie, cultura, valorile tradiționale și spirituale și care dezvoltă dinamic viața social-culturală în condiții de libertate a literaturii, a creației artistice și a altor zone de creație în pluralismul opiniilor, absența cenzurii și a limitărilor de orice fel”.

Va fi un obiectiv aproape imposibil de îndeplinit în condițiile în care opresiunea împotriva vocilor critice la adresa regimului Putin este în continuă ascensiune.

Legislația a pus pumnul în gura presei independente, organizațiilor nonguvernamentale, oamenilor de cultură, iar arestările și condamnările se țin lanț.

Nu mai departe de acum două zile a fost condamnat la 22 de ani închisoare jurnalistul rus Ivan Safronov, fost reporter pentru Kommersant și Vedomosti, acuzat de „înaltă trădare”, scrie The Guardian.

Armand Goșu: Începe lupta pentru mintea rusului și mințile occidentalilor

Documentul menționat mai spune că limba rusă trebuie să fie limbă de comunicare internațională în străinătate.

Actuala concepție va servi ca bază pentru pregătirea programelor guvernamentale ale Federației Ruse și va fi „îndreptată spre întărirea autorității internaționale a Rusiei, formarea unei percepții obiective a țării noastre în străinătate, asigurarea pe termen lung a intereselor ei”, se precizează în ultimul articol, 117.

Istoricul Armand Goșu susține că prin acest document se deschide calea spre „marele război pentru creierul rușilor”.

„Acum începe marele război pentru creierul rușilor. Ultimele zone unde rusul nu a apucat să fie spălat pe creier, vor intra acum în mașina de spălat. Va continua agresiv promovarea intepretării rusești în special pe istorie sub această deviză a apărării valorilor morale rusești.

Este lupta pentru mintea rusului și pentru mințile occidentalilor. Aici Moscova va depune eforturi și va investi foarte mult în propaganda masivă. Documentul anunță un nou val de propaganda”, apreciază Armand Goșu.

Noua doctrină „umanitară” mai spune că Rusia ar trebui să își intensifice cooperarea cu națiunile slave, cu China și India și să își consolideze legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină și Africa.

De asemenea, Moscova ar trebui să-și aprofundeze și mai mult legăturile cu Abhazia și Osetia, două regiuni georgiene recunoscute ca independente de Rusia după războiul său împotriva Georgiei din 2008, precum și cu cele două entități separatiste din estul Ucrainei, autointitulatele Republici Populare Donețk și Lugansk.

XS
SM
MD
LG