O decizie ar putea fi luată la următorul Sinod din iunie, după cum ne-a spus Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române:„urmărim cu atenție situația din Ucraina și mai ales situația românilor ortodocși de acolo”. Bănescu a mai adăugat că Biserica Ortodoxă Română este gata să-i ajute pe românii din Ucraina atât din punct de vedere spiritual, cât și material „dacă e nevoie”.
Cele 127 de parohii din Ucraina unde se țin slujbe în limba română au ales să rămână sub jurisdicția Moscovei, într-o țară în care minoritățile nu privesc cu ochi buni soluția Kievului de a tăia din drepturile lingvistice ale acestora.
Între Biserica Ucraineană Autocefală, care s-a despărțit de Rusia, și Biserica Ortodoxă Ucraineană, care a rămas sub tutela Moscovei, românii au ales, deci, să rămână la cea de-a doua. „Deocamdată aceasta este situația. Contează poziționarea viitoare a eparhiilor de acolo” și „crearea vicariatului ortodox român din Ucraina, ceea ce ar arăta o relație de reciprocitate” explică purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Cine este, însă partenerul ucrainean de dialog al BOR în această chestiune? Noua biserică autocefală ruptă de Moscova sau cea tradiționala care vrea să-și păstreze vechea legătură cu Rusia? Vasile Bănescu răspunde generos „cu ambele” pentru că „realitatea din teren e complicată”, iar BOR „nu întrerupe dialogul cu niciuna dintre bisericile ortodoxe”, ba chiar „vrea să consolideze” aceste relații „spre binele credincioșilor români din Ucraina”.
În spiritul acestui principiu de consolidare a legăturilor în mod egal, Mitropolitul Nifon de la Târgoviște, care este de mai bine de 10 ani un fel de ministru de externe al BOR, a fost trimis la Moscova la ceremonia de omagiere a unui deceniu de la venirea lui Kiril în fotoliul de patriarh. La întoarcere, mitropolitul i-a făcut o dare de seamă Patriarhului Daniel, document văzut de Europa Liberă, în care Nifon a detaliat tot ceea ce au vorbit invitații importanți despre conflictul inter-ortodox dintre Rusia și Ucraina.
Trimisul României nu a avut mandat să spună public ce vrea BOR în această chestiune, ci doar să asculte ce spun ceilalți. De pildă, este consemnat discursul patriarhului Moscovei, Kiril, care a vorbit cu „mâhnire” despre cum „Patriarhia Constantinopolului a primit în comuniune pe schismaticii ucrainieni”. Mai departe, Kiril a argumentat de ce Biserica Ortodoxă Rusă nu va accepta nicioadă această despărțire: „Ucraina nu este periferia Bisericii noastre. Noi numim Kievul mama cetăților rusești și pentru noi Kievul este la fel cum este pentru mulți Ierusalimul. De acolo a început Ortodoxia rusească și nu putem renunța la această legătură istorică și spirituală. Pe această legătură spirituală se bazează unitatea Bisericii noastre Autocefale”.
La întrunirea înalților clerici ortodocși de la Moscova a venit și Vladimir Putin, după cum menționează mitropolitul Nifon, care îl citează pe șeful statului rus spunând că despărțirea ortodocșilor din Ucraina de cei din Rusia ar fi „un proiect politic” legat de „lupta pentru putere” de la Kiev. Putin a avertizat apăsat că Moscova își „păstrează dreptul de a reacționa și întreprinde orice pentru apărarea drepturilor omului, inclusiv acela de libertate de exprimare religioasă”. Această amenințare sugerează că pe termen mai lung Rusia nu va lăsa lucrurile să evolueze și că e gata să facă „orice” pentru a păstra Kievul sub pulpana Moscovei.
Darea de seamă se încheie cu îndemnul la răbdare făcut de Patriarhul Kiril, fiindcă, a spus el, „este nevoie încă de multă lucrare pentru ca roadele aparatului birocratic, căruia i s-au pus acum bazele, să se vadă în societate”.
L-am întrebat pe purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, despre ce aparat birocratic ar fi vorba, dar Vasile Băneascu ne-a spus că nu a văzut raportul făcut de Mitropolitul Nifon la venirea acestuia din capitala rusă. Bănescu susține că nu poate fi vorba despre o umbrelă birocratică extinsă asupra bisericilor ortodoxe și că deși Biserica Ortodoxă Rusă este cea mai mare ca număr de credincioși, „nu există niciun fel de influență” a acesteia asupra Bisericii Ortodoxe Române: „Biserica Ortodoxă Română este cea mai importantă biserică ortdoxă din UE, din punct de vedere numeric și economic”, de aceea se situează „într-un alt context” față de celelalte biserici ortodoxe.
Balansul făcut de BOR spre Moscova arată intenția patriarhiei de la București de a rămâne, cel puțin pe moment, neutră în conflictul bisericesc dintre Moscova și Kiev. Faptul că purtătorul de cuvânt al BOR introduce în discuție Uniunea Europeană lasă, pe de altă parte, să se înțeleagă că neutralitatea ar putea depinde, în cele din urmă, de viitoarele acțiuni ale Moscovei și că, poate, nu „orice” instrumente ar putea fi acceptate de înaltul cler ortodox de la București
Facebook Forum