Acesta consfințește nu doar sprijinul „neclintit” al României pentru Ucraina în războiul început de Rusia, ci și angajamentul statului ucrainean de a proteja comunitățile vorbitoare de limbă română din statul vecin.
Întrebat explicit despre acest subiect de către Europa Liberă, președintele Nicușor Dan a precizat că noul partener strategic al României – Ucraina, își asumă că va proteja școlile la care învață elevii vorbitori de limbă română.
„Ucraina are o reformă a educației care, în linii mari, comasează școli. Din perspectiva acestui document, face o excepție pentru minorități, astfel încât ei [elevii], fiind mai puțini, să poată să își desfășoare în localitatea lor educația în limba maternă”.
Parteneriatul strategic conține și alte colaborări punctuale între cele două state.
De pildă, potrivit documentului publicat de Administrația Prezidențială, va fi înființată o Comisie Strategică, care va fi prezidată de șefii de stat.
România și Ucraina au decis organizarea de ședințe comune ale guvernelor în mod anual, precum și crearea unui format de consultări anuale „2+2” (la nivel de adjuncți ai miniștrilor de Externe și ai Apărării).
Pe plan extern, în document România spune că sprijină ferm viitorul Ucrainei nu doar în UE, ci și în NATO.
Textul, documentul precizează: „În cadrul eforturilor de promovare a aderării Ucrainei la NATO, România va continua să contribuie la construirea unui consens în rândul Aliaților pentru a invita Ucraina să adere la Alianță de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite”.
Alte elemente concrete prevăzute sunt cele referitoare la punctele de trecere a frontierei – urmând a fi deschise unele noi. Bucureștiul și Kievul vor lucra împreună și la un plan comun de a dezvolta infrastructura feroviară și rutieră comună.
Cele două țări își asumă încrederea reciprocă și responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetățenii ei și pentru întreaga regiune.Nicușor Dan, președintele României
Din punct de vedere economic, România își asumă că va continua să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene către piețele globale.
Cele două state ar urma să aibă o colaborare și în domeniu energiei, inclusiv pentru utilizarea depozitelor subterane de gaz și în sectorul energiei nucleare.
Un punct important: România vrea să participe la reconstrucția Ucrainei, odată ce războiul se va fi încheiat, iar Kievul își asumă că va permite accesul românești la acest proces.
„Este un moment important în relația noastră bilaterală. Nu trebuie să ne ascundem: istoric, a existat neîncredere între țările noastre. Această neîncredere s-a evaporat”, a declarat președintele român. Nicușor Dan.
Volodimir Zelenski l-a completat: „România și Ucraina au un mare potențial economic. Iar contextul poate ajuta România să devină mai puternică în această regiune.”
Ce conține documentul privind construcția, împreună, de drone
Despre intenția ca cele două țări să construiască împreună drone s-a discutat încă din toamna anului trecut.
Acesta a fost un alt subiect important pe agenda discuției private dintre cei doi președinți, concretizat prin semnarea de către cei doi a unei declarații de intenție privind construirea de materiale defensive pe teritoriul României.
Important de menționat: „Declarația Comună de Intenție privind coproducția de materiale de apărare în România” este doar ceea ce îi spune numele – o declarație – și nu un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic, așa cum se menționează explicit în document.
Documentul, de altfel, conține informații mai degrabă generale despre posibila construire pe teritoriul României a unor fabrici pentru construirea de drone – domeniu în care Ucraina are o mare experiență, căpătată forțat în ultimii patru ani de război.
El prevede stabilirea unei baze pentru colaborarea de tip „business-to-business” în scopul producerii de sisteme și capabilități de apărare ucrainene pe teritoriul României.
Localizarea producției ar urma să fie făcută în cel mai scurt timp posibil, deși nu este oferit un calendar. Banii: până la 200 de milioane de euro, inclusiv prin Inițiativa SAFE a Uniunii Europene.
Majoritatea sistemelor și capabilităților de apărare care vor fi produse în România vor fi destinate cu prioritate acoperirii nevoilor Forțelor de Securitate și Apărare ale Ucrainei și ale Forțelor Armate Române.
Partea ucraineană va permite partajarea tehnologiilor, a proprietății intelectuale protejate reciproc și a datelor necesare pentru înființarea acestor facilități de producție în România.
Statul român va facilita și promova înființarea companiilor ucrainene de securitate și apărare în România prin crearea de asocieri în participațiune (joint ventures), parteneriate și alte forme de investiții.
Volodimir Zelenski a numit declarația comună „un pas corect pentru dezvoltarea colaborării noastre”
Acordul din domeniul energiei
Aici, sunt puse pe hârtie mai multe elemente concrete.
Documentul vine ca răspuns la distrugerile semnificative aduse infrastructurii energetice ucrainene de agresiunea nejustificată a Rusiei, având ca scop găsirea urgentă de soluții alternative pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie.
Cele două țări își doresc creșterea capacității de export și import reciproc de electricitate.
O investiție concretă: România și Ucraina ar urma să construiască o linie aeriană de 400 kV între Cernăuți (Ucraina) și Suceava (România) și să pună în funcțiune o linie electrică de 110 kV între Porubne (Ucraina) și Siret (România).
De asemenea, România și Ucraina vor să crească capacitatea coridorului de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, pentru a diversifica rutele de aprovizionare cu gaze către Europa.
Ucraina ar putea, de asemenea, pune la dispoziția României depozitele sale subterane de pentru gazele care vor fi extrase în viitor din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep.
După întrevederea de la Palatul Cotroceni cu Nicușor Dan, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mers la Palatul Victoria, unde s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
