În decizia din 8 octombrie 2019 a instanței supreme din dosarul ANRP1, unde au fost condamnați doi inculpați, alți 10 fiind achitați, judecătorii arată că mențin sechestrele pe bunurile inculpaților timp de o lună, pentru a da răgaz ministerului de Finanțe să deschidă un proces în civil pentru recuperarea pagubei de 84,5 milioane de euro.Termenul a expirat, iar statul român, prin ministerul de Finanțe, nu a mișcaat niciun deget.
„Menţine măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare (...) ale inculpaţilor Zaarour Ingrid, Vişoiu Gheorghe, Canangiu Constantin Cătălin, Georgescu Horia, Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraş Mihnea Remus, Drulă Dorin Cornel, Mocanu Ingrid Luciana şi Marko Attila Gabor, până la concurenţa sumelor pretinse de partea civilă, luată de prima instanţă prin sentinţa apelată, pentru 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, dacă partea civilă nu introduce acţiune în faţa instanţei civile”, se arată în decizia din 8 octombrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
În hotărârea definitivă, judecătorii au lăsat nesoluționată latura civilă a procesului.
Câștig de cauză la fond
La judecată în fond, desfășurată la Curtea de Apel București, a fost soluționată și latura civilă a cauzei, iar ministerul de Finanțe a obținut 84,5 milioane de euro despăgubiri, adică prejudiciul stabilit de DNA. „Admite acţiunea civilă formulată de Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi obligă în solidar pe inculpaţii (...), la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor a sumei de 84.588.304 euro echivalent lei la data plăţii, în măsura în care pretenţiile părţii civile nu sunt acoperite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară şi restituirea sumei aferente deciziei desfiinţate”, se arată în hotărârea Curții de Apel București din data de 14 februarie 2018.
Curtea supremă nu mai citează statul
Ministerul de Finanțe susține că nu a mai făcut apel în acest proces deoarece a fost mulțumit de hotărârea instanței de fond. În aceste condiții, ministerul nu a mai fost citat de ÎCCJ, iar pe portalul curții supreme, statul nu mai apare ca parte civilă în proces. Când am întrebat ministerul dacă se îndreaptă împotriva foștilor inculpați pentru recuperarea pagubei în termenul de 30 de zile stabilit de instanța, răspunsul a fost negativ, deoarece „instituția nu este parte în acest proces”.
Ulterior, când juriștii de la Finanțe și-au dat seama că sunt, totuși, parte în proces, ne-au transmis că încă analizează posibilitatea deschiderii unei acțiuni în instanță pentru recuperarea celor 84,5 milioane de euro. „Cum admisibilitatea unei acțiuni în răspundere civilă delictuală este condiționată de întrunirea cumulativă a mai multor elemente de sine stătătoare, independente: fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăția autorului faptei, Ministerul Finanțelor Publice va analiza în ce măsură se pot proba și fundamenta elementele unei astfel de acțiuni și va exercita demersurile judiciare ce se impun”, ne-a transmis Ministerul de Finanțe pe 11 noiembrie 2019, deci după expirarea celor 30 zile în care foștii inculpați aveau sechestru pe bunuri.
Judecată pentru anularea titlului de despăgubire
Pe de altă parte, în legătură cu acest caz, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) ne-a transmis că a intentat un proces împotriva afaceriștilor care au fost despăgubiți în acest dosar. „În data de 01.11.2019, ANRP a înaintat Tribunalului București – Secția Civilă o cerere de chemare în judecată care are ca scop anularea deciziei reprezentând titlu de despăgubire emis în favoarea domnilor Vișoiu Valentin, Manole Gheorghe Adrian și Barbu Florin Șerban. (...) Demersul ANRP are în vedere necesitatea recuperării sumei plătite de Statul Român cu titlu de despăgubire, respectiv 375.050.942 lei, și repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire”, se arată într-o adresă a instituției către Radio Europa Liberă. Așadar, statul s-a îndreptat împotriva celor care au cerut, nu împotriva celor care au dispus restituirile de imobile controversate.
Abuzul în serviciu nu a trecut de ÎCCJ
În acest dosar, au fost condamnați la închisoare doi inculpați. Fostul deputat Theodor Cătălin Nicolescu a primit 8 ani închisoare, pentru luare de mită, și expertul evaluator Alexandru Florin Hanu a fost condamnat la 3 ani închisoare tot pentru luare de mită. Toți ceilalți inculpați care erau acuzați de abuz în serviciu au fost achitați.
- Procurorii DNA au dispus, în 9 aprilie 2015, trimiterea în judecată a opt persoane care făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi a patru persoane care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.
Potrivit DNA, , Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat procurorii anticorupție cu privire la faptul că, în decursul anului 2009, Curtea de Conturi a României a efectuat un control la ANRP ce a avut ca obiect fundamentarea și utilizarea fondurilor alocate pentru plata despăgubirilor în anul 2008, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor.
Comisionul lui Nicolescu
În perioada 2007-2008, deputatul PNL Nicolescu Theodor-Cătălin, care era și vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, și membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a pretins de la trei persoane un procentaj de 5% din totalul acțiunilor pe care aceștia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. În schimbul banilor, Nicolescu, prin prisma funcției și calității pe care o deținea, urma să asigure soluționarea favorabilă și cu celeritate a dosarelor de despăgubiri, au arătat procurorii.
Ca urmare a soluționării unui dosar de despăgubire, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafață de 20,5 ha, teren situat în București, în zona sectorului 3, demnitarul a primit, în perioada 2009-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani și contravaloarea acțiunilor. Banii au fost remiși în general, în tranșe de până la 250.000 de lei, în lei și euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract fictiv pentru a masca comisionul.
Facebook Forum