Linkuri accesibilitate

Două asociații de magistrați contestă propunerea lui Gîrbovan la Justiție: nu poate fi și ministru, și judecător


Judecătoarea Dana Gîrbovan, propusă ministru la Justiție în locul Anei Birchall.

Magistrații din cele două asociații arată că atât Curtea Constituțională, cât și forurile internaționale nu permit unui magistrat în funcție să fie într-o funcție politică. Totuși, judecătoarea Dana Gîrbovan, propusă ca ministru al Justiției, nu a lămurit încă dacă iese din magistratură sau nu.

Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” solicită, într-un comunicat de presă, președintelui Klaus Iohannis să nu aprobe numirea judecătoarei Dana Gîrbovan ca ministru al Justiției, pentru că „nesocotește în mod flagrant și nescuzabil dispozițiile Constituției României, precum și recomandările cu caracter de principiu ale organizațiilor internaționale relevante”.

Magistrații arată că posibilitatea ca un magistrat în funcție să fie numit într-o funcție politică este o incompatibilitate nepermisă nici de Constituția României, nici de recomandările Comisiei de la Veneția. Cu toate acestea, Dana Gîrbovan, judecătoare la Curtea de Apel Cluj, în materie civilă, nu a anunțat încă dacă iese din magistratură, ci doar că a acceptat „de principiu” propunerea Vioricăi Dăncilă și că așteaptă și acordul „de principiu” al președintelui Iohannis.

Cele două asociații arată că recomandarea Comisiei de la Veneția este că „judecătorii nu pot fi membri ai partidelor politice și nu pot participa la activități politice” și că „judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi pusă la îndoială”. Comisia de la Veneția mai recomandă ca judecătorul să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, pentru că, „dacă un judecător va fi candidat și nu va fi ales, acesta va fi, totuși, identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței”.

De asemenea, Curtea Constituțională a României a arătat, în decizia 45/2018, că „atât timp cât persoana deține calitatea de judecător sau procuror, poate exercita numai activitățile specifice acestor funcții. Numirea sau detașarea acestora în funcții de demnitate publică, indiferent de denumirea pe care acestea o poartă, nu poate fi acceptată prin prisma exigențelor Constituției, întrucât se produce, în mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care aceștia o prestează, care, în realitate, justifică drepturile și obligațiile aferente statutului lor. Or, asumându-și, prin diverse mecanisme [numire/detașare], un rol diferit celui de înfăptuire a justiției și/sau de apărare a intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenței judecătorului, principiul separației puterilor în stat și dispozițiile referitoare la rolul și incompatibilitățile judecătorului [art. 1 alin. (4), art. 124 și art. 125 alin. (3) din Constituție], iar, pe de altă parte, dispozițiile constituționale referitoare la rolul și incompatibilitățile care însoțesc statutul procurorului [art. 131 și 132 din Constituție].”

Decizia CCR a fost că „funcția de ministru al justiției este incompatibilă cu aceea de judecător/procuror, neputându-se cumula aceste două calități nici potrivit Constituției și nici Legii nr. 303/2004”. Din nou, însă, în situația de față nu s-a pus deocamdată problema ca Dana Gîrbovan să cumuleze funcția de magistrat cu cea de ministru al Justiției.

Magistrații mai consideră că acceptul dat de Gîrbovan pentru nominalizarea la Justiței reprezintă un „indiciu” de încălcare a unei prevederi din statutul magistraților, care la articolul 99 arată că „desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu”. Asociațiile consideră că ar trebui să se autosesizeze Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară.

„Subliniem contextul în care această “nominalizare” a apărut, respectiv pe fondul unei dispute esențialmente politice, a unei lupte interne pentru îndepărtarea de către partidul de guvernământ a unui membru al său din funcția de ministru, fără explicații consistente privind această măsură intempestivă. În astfel de condiții, până și simpla acceptare de un judecător a includerii numelui său în disputa politică, pentru a determina preluarea prin decizie de partid portofoliului, poate crea pentru un observator extern și obiectiv percepția unei participări la jocuri de putere, de care un magistrat independent și imparțial trebuie să păstreze o distanță rezonabilă”, mai explică cele două asociații de magistrați.

Magistrații mai consideră că „nominalizarea politică” a Danei Gîrbovan ca ministru al Justiției poate fi privită ca „primirea unei recompense” pentru „activitatea efervescentă de sprijinire a unor modificări nocive aduse în ultimii trei ani de puterea politică legilor justiției, contrare statului de drept, contestate vehement de toate organizațiile internaționale relevante, Consiliul Superior al Magistraturii din România, cvasi-majoritatea instanțelor judecătorești și a parchetelor din România, dar și, în mod individual, de mii de judecători și procurori români (mai ales crearea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, propusă și susținută ferm de judecătorul candidat la poziția de ministru în Comisia Iordache)”.

Facebook Forum

Multimedia

Șerban Nicolae critică „foia de parcurs”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:41 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG