Aleksei Vasilyev este un fotograf din Iacutia, o regiune din Siberia orientală, care a dobândit zeci de mii de urmăritori pe Instagram. Cel mai cunoscut proiect al său este intitulat „Draga mea Iacutia” și evocă ceea ce fotograful numește „realismul magic” al nordului Rusiei, unde oamenii și spiritele par să ocupe împreună spațiile înghețate. Vasilyev a prezentat câteva dintre fotografiile sale Oficiului din Siberia din cadrul Serviciului Rus al Europei Libere, și a împărtășit povești din culisele acestora.
„Am început să fotografiez în 2012-13, când rețelele de socializare au început să apară,” spune Vasilyev. „Instagram a devenit prima platformă creativă unde mi-am postat fotografiile. Poate era doar din plictiseală. Nu aveam nimic de făcut. Slujba pe care o aveam la acel moment nu mă satisfăcea deloc. În fiecare zi, mergeam la muncă și așteptam să plec. Lucram la un ziar, dar niciodată n-am avut talent pentru scris. Era o viață obișnuită, plictisitoare, monotonă".
„Când am devenit interesat de fotografie, mi-am dat seama că nu e necesar să scrii bine atâta timp cât poți fotografia bine. Și astfel fotografia m-a salvat de viața fără înțeles pe care o aveam.”
Vasilyev a câștigat numeroase premii, printre care premiul concursului internațional de fotojurnalism Andrei Stenin, cel al concursului Tinerii Fotografi ai Rusiei, și premiul concursului rețelei de fotografie LensCulture.
Acesta își descrie fotografia cu o statuie înghețată a unui mamut: „am ieșit afară pe stradă să fac fotografii. Când temperatura ajunge la -40 de grade Celsius, o ceață albă învăluie orașul și totul arată ca dintr-un basm posomorât. Sau ca și filmul Silent Hill. Nu trece aproape nimeni pe stradă. Atmosfera e stranie. Iar mamutul pare aproape viu în ceață.”
„Când fac fotografii pe stradă, oamenii mă abordează des, întrebându-mă ce fac. Mă întreabă dacă sunt un spion. Cumva, această paranoie rămâne normală în Rusia de astăzi,” spune Vasilyev.
„Acum m-am oprit aproape complet din a fotografia pe stradă,” spune acesta. „Nu mă mai plimb prin oraș două, trei ore cum obișnuiam, și nu mai fotografiez străini. Am devenit preocupat de probleme etice. Am dreptul să folosesc imaginile cu acești oameni pe rețelele sociale sau într-un proiect fără acordul lor? Destul de des, oamenii nu sunt de acord cu asta.”
„Câteodată, însă, unii oameni își doresc să fie fotografiați. Luptele libere sunt sportul nr. 1 în Iacutia. Avem mulți campioni mondiali, naționali, și participanți la Jocurile Olimpice. Când filmam un reportaj la baza olimpică, un tip m-a rugat să îi fac o poză, pentru părinții săi ce locuiesc într-un sat îndepărtat.”
„Satul Marsagalokh se află la 100 de kilometri distanță de Iakuțk. Este unul dintre locurile mele preferate de fotografiat. Acolo s-au păstrat multe aspecte ce țin de estetica sovietică.”
„Proiectul meu, Pădurea Sakha, a început în 2019 ca rezultatul unei colaborări cu producători de film din Iacutia. Am fost la 6 - 7 ședințe de filmare. Acum este un boom cineast în zonă. Filmăm comedii, filme horror, drame. În ultima vreme, am încercat să facem filme cu teme fantastice, mitologice.”
„Acești gemeni jucau în filmul The Beyberikeen with Five Cows, bazat pe o poveste iacută. Cei doi aveau rolurile unor creaturi din mlaștină numite dulgancha. Mulți spun că arată similar cu unele creaturi din Star Wars.”
„Aceasta e o scenă din filmul menționat, bazat pe o poveste iacută. E despre lupta dintre forțele binelui și cele ale răului. Omul cu coarne este spiritul infernului. Potrivit credințelor iacute, lumea este alcătuită din trei părți: cerurile, lumea din mijloc a oamenilor, și infernul în care rezidă spirite diabolice. Aceasta este o luptă între un om și un spirit din infern".
"Producătorii de filme de aici sunt visători. Încearcă să facă ce vor cu foarte puține resurse. Câteodată obțin ceva incredibil, dar majoritatea rezultatelor sunt amatoare.”
„Acesta este un portret tipic al publicului iacut ce se uită la televizor. Am încercat să arăt oamenii pentru care actorii și echipa de filmare lucrează. La început, am încercat să fac poze la cinematograf, dar nu mi-a plăcut rezultatul, și am șters toate fotografiile. Apoi mi-am vizitat prietenii. I-am văzut întinși în fața televizorului și am simțit că asta era starea pe care voiam s-o transmit".
„Am făcut fotografia aceasta în cadrul filmării unei drame horror numită 'Un Tărâm Blestemat'. Este continuarea unui film din 1996, considerat un clasic al cinematografiei iacute moderne. În 2019, s-a filmat partea a doua. Aceasta este o scenă în care personajul principal vine la morgă pentru a identifica un cadavru. Bărbatul care fumează dintr-o țigară electronică în timp ce joacă un personaj decedat este un actor popular pentru astfel de roluri. Vaping-ul e foarte popular în Iacutia, mereu e fum pe platoul de filmare.”
„Odată, aveam un proiect de făcut pentru The Moscow Times. Am fost rugat să fotografiez portrete ale unor copii de 18 ani, care au crescut în timpul președinției lui Vladimir Putin. Această fată face parte din 'Generația Putin'. Acum e studentă la Moscova. Mulți tineri își însușesc un rol civic activ. Dar aici [în Iacutia]... nu știu, probabil se gândesc mai mult unde să plece la studii și unde să lucreze după aceea".
„În timpul ședinței foto, tânăra mi-a spus că nu e interesată de politică. E o atitudine tipică pentru cei din provincie. Îmi pare că nu prea se gândesc la Putin.”
„Cea mai memorabilă ședință foto pe care am făcut-o a fost la sfârșitul lunii octombrie anul acesta, când am vizitat crescătorii de reni din nord-estul Iacutiei, în districtul Tomponsky. Temperatura era în jur de -30 de grade Celsius. Am luat o sanie cu reni până în vârful muntelui. A fost o călătorie extremă – de aceea mi-o amintesc atât de bine,” spune Vasilyev.
„În general, vreau să creez prin fotografiile mele o imagine pentru posteritate a regiunii. Poate peste câțiva ani, oamenii se vor uita la aceste fotografii și își vor putea imagina viața în Iacutia – un tărâm îndepărtat și rece, dar care îmi este foarte drag.”
Puteți găsi fotografiile lui Aleksei Vasilyev pe Instagram:
