Consiliul European de săptămâna aceasta poate da o orientare privind intrarea României în Schengen, care poate fi considerată o decizie politică, și nici măcar n-ar mai fi nevoie de un vot în Consiliul JAI, pentru a avea o decizie în favoarea României, susține Dragoș Pîslaru.
Eurodeputatul subliniază că obiectivul României la Consiliul European trebuie să fie includerea pe ordinea de zi a intrării în spațiul Schengen.
„Este suficient la acest nivel de Consiliu European, unde sunt șefii de state și de guvern, ca în concluziile Consiliului European să apară o frază care să spună 'România și Bulgaria trebuie să intre în Schengen în anul 2023'. Atât. Nu să spună când să intre sau cum să intre, pentru că acestea sunt prerogative tehnice la nivel de consilii sectoriale”, a declarat Pîslaru pentru Europa Liberă.
În felul acesta, spune Dragoș Pîslaru, decizia nu va mai fi supusă la vot în Consiliul JAI, „ci va fi inclusă pur și simplu pe partea discuțiilor consiliilor sectoriale, la capitolul fără dezbateri, cu un calendar clar de aderare, iar concluziile Consiliul European au rol de implementare și trebuie imediat puse în aplicare”.
Întrebat dacă tema va fi pe ordinea de zi a Consiliului European din această săptămână, europarlamentarul a spus că aici e rolul important al diplomației românești și al președintelui României să se asigure de acest lucru.
„Președintele are pârghiile să facă acest lucru, mai ales că discutăm de o procedură de veto pe care o vedem și în alte dosare și poate să pună pe masă aceste lucruri legate de blocaj și, de aici, să agațe și decizia legată de România și Bulgaria”, mai spune Dragoș Pîslaru.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre eșecul României în privința Schengen: „Nu există în diplomație chestiunea aceasta legată de surprize. Diplomația României se pregătește cum se pregătesc studenții în sesiune, adică îngrașă porcul în ajun. Problema majoră este faptul că România nu e conectată permanent cu agenda europeană, care trebuie să fie o agendă internă”;
- Despre rolul președintelui Klaus Iohannis: „Dacă obține o astfel de declarație în Consiliul European, care spune 'România și Bulgaria intră în 2023', după care, în subsidiar, la nivel tehnic și negociind inclusiv cu Austria și Olanda, stabilești care e calendarul de aderare, poate să fie diferențiat pentru Bulgaria și pentru România, decizia politică este pusă pe masă și, după aceea, se trece la lucrurile agreate fără dezbatere”;
- Despre respingerea din partea Austriei: „E vorba despre alegerile regionale din Austria, este o miză politică imediată, o miză electorală mare legată de migrație. Dacă ar fi existat o diplomație mult mai intensă cu Austria, Austria ar fi luat în calcul faptul că un astfel de veto ar produce niște valuri destul de puternice. Noi nu am fost suficient de convingători”;
- Despre atitudinea României: „Cel mai important este nu să ne lamentăm, ci să vedem cum putem ține această presiune asupra Austriei și cum putem întoarce decizia. Foarte mulți politicieni stau și se lamentează, își rup cămașa și spun să boicotăm Mozart și șnițelele. Ar trebui ca eforturile să fie concentrate exact pe Consiliul European”;
- Despre votul prin unanimitate: „Slăbește Europa, absolut. E nevoie de schimbarea procesului de vot, din unanimitate în majoritate calificată. Ideea aceasta de a putea să ții în șantaj întreaga Uniune Europeană, pentru a-ți obține niște beneficii politice, este din ce în ce mai evidentă. Exemplul școală este Ungaria. Acum, și Austria s-a alăturat acestui club”.
Europa Liberă: Domnule Pîslaru, Parlamentul European a dezbătut marți votul din Consiliul JAI, asta după ce România n-a putut intra în spațiul Schengen. Poate determina Austria să se răzgândească?
Dragoș Pîslaru: Dezbaterea legată de votul Austriei și de discuțiile din Consiliul JAI, Justiție și Afaceri Interne, este menită să sublinieze dezaprobarea Parlamentului în ceea ce privește nerespectarea rezoluției pe care o adoptase, cu acea majoritate foarte mare, nu cu mult timp în urmă.
Dezbaterea este menită să scoată în evidență sprijinul Parlamentului European pentru proces, să-l reitereze și evident să condamne acțiunea Austriei și acest veto pe care Austria l-a avut pe aderarea României și Bulgariei.
Ce este important de știut este că există și o a doua dezbatere importantă pe care o avem în această sesiune plenară, care se referă tocmai la votul prin unanimitate și la procedura de veto care a început să afecteze și să blocheze deciziile la nivel european.
Aici, evident, este și cazul Ungariei, care a blocat pachetul financiar macroeconomic pe care îl pregătisem pentru Ucraina și o serie întreagă de alte măsuri adoptate la nivel european.
Dacă această dezbatere va determina Austria să se răzgândească? Nu. Nu această dezbatere va determina, însă, orice fel de presiune politică este benefică și, evident, Austria trebuie să simtă această presiune în perioada următoare, pentru că ceea ce este cel mai important este nu să ne lamentăm că n-am obținut votul pozitiv, ci să vedem cum putem ține această presiune și întoarce decizia.
Europa Liberă: Spuneți că votul prin unanimitate e o problemă și ar fi nevoie de o schimbare. Slăbește Europa această procedură de vot?
Dragoș Pîslaru: Absolut, este un lucru foarte clar care a fost evidențiat și în conferința privind viitorul Europei. Cetățenii care au făcut parte din panelurile cetățenești din conferința privind viitorul Europei au fost aproape unanimi pe această idee, legată de schimbarea procesului de vot din unanimitate în majoritate calificată, în multe din zonele unde Uniunea Europeană trebuie să fie întărită.
Ideea aceasta de a putea să ții în șantaj întreaga Uniune Europeană, pentru a-ți obține niște beneficii politice care nu au legătură cu votul pe dosarele care sunt supuse aprobării, aceste lucruri sunt din ce în ce mai evidente.
Exemplul școală, în ultima perioadă, este Ungaria, dar, iată, acum, Austria s-a alăturat în acest club de țări care își exercită dreptul de veto și blochează astfel decizii importante legate de mersul mai departe al Uniunii Europene.
Europa Liberă: Consiliul Uniunii Europene de săptămâna aceasta va avea pe ordinea de zi extinderea Schengen și intrarea României în Spațiul Schengen?
Dragoș Pîslaru: Nu doar că am această credință, ci sunt convins că obiectivul României ar trebui să fie exact acesta. Prin urmare, nu este ceva ce m-aș fi așteptat să se întâmple de undeva, din cer, ci ar trebui să existe un demers concertat legat, bineînțeles, și în legătură cu președinția cehă, pentru a ne asigura că această situație, a veto-ului din JAI, este discutată.
Este suficient la acest nivel de Consiliu European, unde sunt șefii de state și de guvern, ca, în concluziile Consiliului European, să apară o frază care să spună 'România și Bulgaria trebuie să intre în Schengen în anul 2023'. Atât. Nu să spună când să intre sau cum să intre, pentru că acestea sunt prerogative tehnice la nivel de consilii sectoriale.
Dar, să spună acest lucru, deci, o frază pe care o avem în concluziile Consiliului European, concluzii care au rol imediat de implementare, adică trebuie imediat puse în aplicare.
Negocierea acestei fraze care ar putea să fie adăugată în concluziile Consiliului este destul de ușoară, dacă ne gândim că Austria a propus României ca, în schimbul de a nu se vota în Consiliul JAI, să discutăm de o aderare a României și Bulgariei undeva în toamna anului 2023.
Deci, o astfel de formulă, cu presiunea adecvată, ar permite într-adevăr să obținem după aceea posibilitatea ca decizia respectivă nici măcar să nu mai fie supusă la vot în Consiliul JAI, ci să fie inclusă pe partea A, a discuțiilor consiliilor sectoriale, pur și simplu, la capitolul fără dezbateri, cu un calendar clar de aderare.
Asta ar putea să ne facă să trecem peste această perioadă în care, evident, emoțiile sunt foarte înalte, dar unde pragmatismul și presiunea politică ar trebui, de fapt, să primeze.
Europa Liberă: Și e pe ordinea de zi această temă, la Consiliul European? Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spunea că nu s-ar regăsi printre temele ce urmează să fie discutate la Consiliul European.
Dragoș Pîslaru: Aici eu cred că rolul important este al diplomației românești și al președintelui României să se asigure că pe ordinea de zi se poate adăuga acest subiect. Cred că are pârghiile să facă acest lucru, mai ales că discutăm de o procedură de veto pe care o vedem și în alte dosare și poate să pună pe masă aceste lucruri legate de blocaj și, de aici, să agațe și decizia legată de România și Bulgaria.
Mie mi se pare că, în perioada aceasta, în care foarte mulți politicieni stau și se lamentează și își rup cămașa și spun să boicotăm Mozart și șnițelele și așa mai departe, ar trebui ca eforturile să fie concentrate exact pe Consiliu și pe această concluzie pe care am putea-o obține favorabil.
De altfel, în ceea ce ne privește, în Partidul REPER, în grupul pe care-l avem în Parlamentul European, exact acest lucru încercăm să-l facem cu șefii de state și de guvern din zona Renew Europe.
Europa Liberă: Iar Consiliul JAI când anume s-ar putea întruni?
Dragoș Pîslaru: Nici măcar n-ar mai fi nevoie de un vot în Consiliul JAI. Abilitatea politică presupune nu să te dai cu fundul de pământ. Abilitatea politică presupune cum transformi un eșec într-o victorie.
Deci, dacă obții o astfel de declarație în Consiliul European, care spune 'România și Bulgaria intră în 2023', după care, în subsidiar, la nivel tehnic și negociind inclusiv cu Austria și cu Olanda și cu cine ar mai fi, stabilești care e calendarul de aderare, poate să fie diferențiat pentru Bulgaria și pentru România, decizia politică este pusă pe masă și, după aceea, se trece la lucrurile agreate fără dezbatere.
„Cu multe din lucrurile foarte importante nu se ajunge la vot”
Cerințele au două părți: partea A, unde sunt subiecte unde nu mai trebuie dezbateri, partea B unde se dezbate, se votează, ne certăm, și așa mai departe.
Există acest scenariu în care nici măcar n-ar mai trebui să ajungă într-o dezbatere cu vot sau cu alte lucruri, dacă lucrurile sunt făcute cu abilitate.
Vă pot spune din experiența pe care o am la nivel instituțional, cu multe din lucrurile foarte importante nu se ajunge la vot, ci trebuie cumva să le preagreezi.
Evident că în cazul Croației era nevoie de un vot, pentru că trebuia să existe un for care să certifice aderarea, dar acum, dacă ridici la nivel de Consiliu European și Consiliul European îți dă orientarea de politică, adică aderarea României și Bulgariei la Schengen în 2023, nu mai ai nevoie ulterior de voturi.
Acest lucru îl sugerez ca pe o soluție ideală, excelentă, pe care România ar trebui să se concentreze în perioada următoare și unde ar trebui folosită toată expertiza actorilor care pot ajuta, cum sunt europarlamentarii, indiferent de culoarea politică.
Dar, aici, trebuie un pic de înțelepciune și pricepere și cumva deschiderea de a lupta împreună pentru un obiectiv național.
Europa Liberă: Practic, Consiliul European de săptămâna aceasta poate fi decisiv, poate decide intrarea României în spațiul Schengen, anul viitor?
Dragoș Pîslaru: Fără să spună exact când, fără să spună exact cum, fără să stabilească dacă e diferențiat sau nu, poate da o orientare cu privire la acest lucru, care poate fi considerată o decizie politică. Deci, răspunsul pe scurt este da și este o manieră extrem de elegantă de a trece peste lucrurile care s-au întâmplat în Consiliul JAI.
Europa Liberă: Cum și unde am greșit? Cine a greșit? De ce România a eșuat în Consiliul JAI?
Dragoș Pîslaru: Cred că, după cum ați văzut, cel puțin din partea noastră, a partidului REPER, noi n-am stat atât de mult să căutăm vinovații și să scoatem pe toată lumea drept vinovată, pentru că, până la urmă, e un obiectiv național.
Cred că cetățenii României sunt mai interesați să înțeleagă când și cum intrăm și care sunt pașii imediat următori decât ce a fost greșit.
Dar, pentru a vă răspunde la întrebare, nu există în diplomație chestiunea aceasta legată de surprize. Deci, faptul că ne-a surprins pe toți această poziționare a Austriei înseamnă, de fapt, că diplomația noastră se pregătește cam cum se pregătesc studenții în sesiune, adică, atunci când vin examenele, încercăm să îngrășăm porcul în ajun și să ne concentrăm toate eforturile.
Eforturile au fost pe ultima sută de metri. Problema este că, în mod normal, când ai niște relații serioase cu celelalte state membre și contribui la proiectul acesta european, nu ai cum să fii surprins de deciziile partidelor de guvernământ din statele membre, respectiv chiar de deciziile partidelor alternative, din opoziție. Când ești permanent conectat cu potențialitățile respective și cu scenariile, încerci să le faci să nu se întâmple.
Noi nu am fost suficient de convingători și n-am avut acea relație cu Austria, pe care statele membre o dezvoltă între ele și creează interdependențe.
Prin urmare, aș îndrăzni să spun că problema majoră este faptul că România nu e conectată permanent cu această agendă europeană, care trebuie să fie o agendă internă. Ea nu mai este o agendă externă a României, este agenda de zi cu zi.
România trebuie să știe cum să-și fructifice aceste negocieri în mod dinamic și în permanență, nu doar din când în când, atunci când are România un interes.
Europa Liberă: În spatele refuzului Austriei ce este? Are legătură cu vulnerabilitatea legată de dependența de gazul rusesc, cu alegerile, cu politica internă?
Dragoș Pîslaru: Pe de o parte, este vorba despre alegerile regionale din Austria. Deci, este o miză politică imediată. În al doilea rând, este vorba de faptul că există într-adevăr o criză sau un subiect foarte aprins în zona internă în Austria și o miză electorală mare legată de migrație și politica europeană este un eșec, cel puțin parțial, pe zona de migrație și azil pe care încercăm acum să-l remediem printr-o regândire a politicii de migrație și azil.
Austria practic ține ostatică întreaga Uniune Europeană pentru a primi asigurările că situația aceasta, în care imigranții se concentrează pe teritoriul austriac, nu rămâne în continuare la fel.
Bineînțeles, dacă ar fi existat o diplomație permanentă, mult mai intensă cu Austria, Austria cumva s-ar fi temut sau ar fi luat în calcul faptul că un astfel de veto ar produce niște valuri destul de puternice dinspre societatea românească și care pot să lezeze interesele Austriei pe termen mediu.
Și lucrul acesta nu s-a întâmplat, pentru că noi nu am fost suficient de convingători și n-am avut această relație de care spuneam, pe care statele membre o dezvoltă între ele și creează interdependente, astfel încât nu doar tu să ai nevoie de ceva, ci și cealaltă parte în permanență să aibă nevoie de a-și construi majorități pe diverse alte dosare de politică europeană.
Europa Liberă: Votul din Consiliul JAI slăbește Europa? Slăbește Europa și cazul Eva Kaili, suspendată din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, prinsă în flagrant cu sute de mii de euro, bani cu titlu de mită?
Dragoș Pîslaru: Amândouă sunt subiecte care slăbesc Europa. Primul este legat de unanimitate și de faptul că trebuie să mergem către o abordare în care să nu mai poată exista un șantaj din partea unui singur stat membru, cu respectarea suveranității și evident a posibilității ca statele membre să poată să-și gestioneze intern lucrurile care sunt absolut legate de suveranitate și cu înțelegerea că participarea în clubul european presupune o delegare la nivel european de competențe.
Cazul de corupție în care a fost implicată o vicepreședintă a Parlamentului European este un lucru extrem de nefast care a aruncat o pată serioasă pe instituțiile europene, în general. Măsurile care vor fi luate și deja au fost aprobate în Parlamentul European, legate de anchetă, de suspendarea imediată a eurodeputatului din Grecia, acestea sunt absolut evidente.
Ce cred că este, însă, important și am scos în evidență asta și în dezbaterile interne pe care le-am avut în grupul politic Renew, și nu numai, este faptul că avem nevoie ca, până la sfârșitul acestui mandat, să lucrăm la întărirea politicii de transparență și etică și modul în care aceste lucruri sunt verificate, nu doar în Parlamentul European, ci la nivelul tuturor instituțiilor europene.
Tipul acesta de suspiciuni nu fac decât să întărească curentul anti-european. Aș putea scoate în evidență și partea pozitivă. Până la urmă, rezoluția condamnând modul în care au fost tratați lucrătorii din Qatar a fost destul de puternică și cu dinți, în sensul că a scos în evidență lucurile care s-au întâmplat acolo.
Dar, simplul fapt că poate exista așa ceva în Parlamentul European este de neconceput. Ar trebui să avem mecanismele acestea de prevenție și de împiedicare a unei astfel de influențe, atât pe zona de politică externă, deci cu țări terțe care să se amestece în politicile interne ale Uniunii, cât și evident legate de lobby-ul intern. Sunt niște demersuri absolut necesare care ar trebui să aibă loc în 2023.
Europa Liberă: Cum stă România cu implementarea PNRR? Legea privind pensiile speciale poate pune în pericol implementarea PNRR?
Dragoș Pîslaru: Conform regulamentului la care am avut onoarea să contribui în calitate de co-raportor, există un termen de șase luni de zile de la momentul în care ai fi avut data limită, în cazul nostru decembrie 2022, pentru implementarea reformelor legate de pensii, pensiile speciale, tăierea lor și alte lucruri similare.
Prin urmare, timp de șase luni, deci până în luna iunie, România nu va fi penalizată, în sensul să piardă bani. Evident, va fi sub presiunea de a-și respecta angajamentele, dar abia în șase luni de la acest termen vom avea într-adevăr această evidență, această situație, în care vom pierde bani.
Deocamdată, suntem în situația legată de întârzierea plăților către România într-o perioadă în care România se împrumută extern extrem de scump.
România, până la urmă, nu a reușit să respecte calendarul și suntem deja la 3 luni și ceva întârziere față de graficul pe care ni-l propusesem inițial.
Dacă calculăm ce înseamnă trei luni de dobândă pe banii împrumutați din exterior, acest lucru costă cetățenii, calculul arată că erau aproape 20 de milioane de lei pe zi, întârzierile legate de neexistența acestei a doua tranșe.
Europa Liberă: A doua tranșă care ar trebui să vină la începutul anului viitor?
Dragoș Pîslaru: Da, dar ea trebuia să vină undeva în timpul toamnei, undeva spre luna octombrie cel târziu, dacă nu septembie. Nu era în niciun caz spre sfârșitul anului, deci avem deja întârziere. Nu pierdem încă banii, dar orice lună de întârziere înseamnă un cost adițional pe care cetățenii români îl plătesc pentru că ne împrumutăm din exterior.
Europa Liberă: Promisiunile privind un nivel record al investițiilor anul acesta nu au fost realizate, n-au depășit 5% din PIB. Cu toate acestea, vedem că în acest moment Guvernul avansează un nou scenariu, investiții de peste 7% din PIB în 2023. E realizabil?
Dragoș Pîslaru: În măsura în care România și-ar respecta angajamentele cu privire, să spunem, doar la banii europeni, pe care îi are pe mai multe canale, are politica de coeziune clasică, banii 2021-2027, politica agricolă, banii de pe PNRR, banii de pe fondul de modernizare, deci, are mai multe buzunare de bani europeni, cu niște sume colosale pe care îi are de cheltuit.
Ca să nu mai menționăm că anul viitor este ultimul an în care poate să mai folosească banii din exercițiul financiar precedent, 2014-2020, că expiră, dacă nu îi cheltuie anul acesta, s-a terminat.
Dacă România va face aceste achiziții, într-adevăr am avea un an de investiții record. Din păcate, experiența anilor anteriori arată că România nu reușește să facă acest lucru.
Noi suntem în acest moment într-o situație macroeconomică de dezechilibre adânci, deficit bugetar, deficit de cont curent, importăm mai mult decât exportăm la un maxim istoric, avem inflație mare, avem această situație legată de absorbția scăzută a fondurilor europene. România are șanse, din păcate, de a intra în recesiune.
Europa Liberă: Pe subiectul Schengen, președintele Klaus Iohannis spunea că l-a supărat și l-a dezamăgit Austriei. Ce-ați transmite diplomației românești înainte de Consiliul European din această săptămână?
Dragoș Pîslaru: Pe mine mă interesează mai puțin sentimentele, emoțiile președintelui, mă interesează mai mult ce își propune să facă la Consiliul European și care este planul, care sunt pașii următori pe care și-i propune.
Ideea aceasta de lamentare, de Miorița și așteptăm să ne mai înjunghie câte un cioban, lucrurile acestea nu sunt caracteristice pentru ceea ce ar trebui să fie o Românie modernă.
Ce mă aștept de la președintele țării este să înceapă o pregătire diplomatică foarte clară, mai sunt foarte puține zile, pentru acest Consiliu European, și mai puțin să împărtășească sentimentele domniei sale pe care le respect, ca orice român, dar care sunt mai puțin importante în acest moment.
Deci, este vorba de a ne pune cu osul la treabă, de a găsi sprijin, inclusiv la celelalte forțe politice la care ai apelat poate prea puțin, pentru că e un proiect național și nu cred că ar trebui să fie o chestiune în care, dacă există succes, să se laude președintele cu succesul, iar dacă este insucces, atunci aflăm despre emoțiile negative ale președintelui.
Cele 5 condiții ale Austriei pentru deblocarea extinderii spațiului Schengen
Condiții financiare
1. Comisia Europeană să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiilor naţionale care servesc la combaterea migraţiei ilegale.
2. Comisia va fi solicitată să sprijine ţările de la frontierele externe, în special să finanțeze proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, construirea unui gard la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
3. Comisia Europeană ar trebui să sprijine şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE.
Condiții politice
4. Procedurile de azil să fie realizate în ţări terţe sigure.
5. Elaborarea unei noi directive europene în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, pe de-o parte, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoane, dar și simplificarea procedurilor prin care este revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.
(Sursa: Kronen Zeitung”)
