Indignarea împotriva Austriei, întreținută viguros prin declarații politice de toți actorii implicați în dosarul Schengen, începe deja să se reorienteze.
Un sondaj comandat de PSD la CURS, casa de sondaje preferată de social- democrați, arată că principalul vinovat este considerat Klaus Iohannis, urmat de clasa politică.
PSD își ascute cuțitele pe Schengen
Liberalii nu au motive de fericire, pentru că, din informațiile Europei Libere, un sondaj intern arată cam aceeași situație: președintele, premierul și ministrii Bode și Aurescu sunt în topul vinovațiilor.
Astfel, PNL și președintele sunt cei care decontează eșecul, ei fiind de altfel cei care au și ridicat așteptările în privința aderării la Schengen. Acesta este și motivul pentru care strategia următorilor pași este destul de neclară.
Într-o demonstație de „solidaritate” a coaliției de guvernare, cu perspectiva avantajului electoral în vizor, Marcel Ciolacu a amenințat că „putem să-i atacăm dur de tot și să aducem PNL sub 15%”.
Asta însă în cazul unui al doilea eșec pe timpul mandatului lui Nicolae Ciucă, deci până în 25 mai, când are loc rocada premierilor.
Iohannis, primul pas după eșec
PSD insistă ca președintele să pună subiectul pe agenda Consiliului European de joi, 15 decembrie, și să ceară organizarea unui Consiliu JAI extraordinar. E o capacană însă, pentru că e puțin probabil ca decizia Austriei să poată fi întoarsă într-un timp atât de scurt.
Mai ales după ce cancelarul austriac a declarat că nu se poate discuta despre o extindere a spatiului Schengen până când granițele nu vor fi securizate, punând și câteva condiții în acest sens.
Vocea cea mai insistentă din PSD pentru grăbirea procedurilor este cea a eurodeputatului Victor Negrescu. O zi-cheie ar fi chiar marți, 13 decembrie, susține acesta pe Facebook.
„Putem pune presiune pe cancelarul austriac, să subliniem faptul că prin decizia sa a izolat Austria și, totodată, să solicităm convocarea unui Consiliu de Justiție și Afaceri Interne extraordinar, așa cum a propus Președinția cehă la Consiliul UE, sau să obținem un calendar ferm de aderare pentru anul viitor. Marți este o zi cheie în acest sens, nu doar pentru că vom avea o dezbatere în plenul Parlamentului European, ci și pentru faptul că are loc Consiliul Afaceri Generale în cadrul căruia se setează, conform articolul 2 din Regulamentul de procedură al Consiliului European, ordinea de zi pentru Consiliul European ce va avea loc joi 15 decembrie”.
De altfel, pe ordinea de zi a plenarei Parlamentului European de marți, de la Strasbourg, a fost adăugat punctul privind Consiliul JAI de săptămâna trecută și votul Austriei împotriva aderării României la Schengen, conform europarlamentarului Siegfried Mureșan.
„Propunerea dezbaterii a venit de la cele mai mari trei grupuri politice din Parlamentul European: Grupul PPE, Socialiştii şi Grupul RENEW”, a scris acesta pe Facebook.
Președintele Klaus Iohannis, ieșit din zodia comunicatelor de presă, a vorbit cu jurnaliștii, dar nu a părut să achieseze la soluția unui JAI extraordinar.
„Acum, miercuri și joi, probabil și vineri, vom avea o întrunire a Consiliului European și cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi probabil diferite opinii, dar un nou vot va fi doar atunci când se întrunește iarăși Consiliul JAI”, a spus el.
Consiliul European. Ce s-ar putea obține
Ce s-ar putea obține deci de la Consiliul European de joi, pentru care insistă atât de mult PSD, și nu în ultimul rând Reper, care are europarlamentari în grupul Renew? La prima vedere nu mare lucru, pentru că la Consiliu se pot emite concluzii care dau orientările de politică obligatorii.
„Nu e ușor să întorci deciziile europene, dar mai există o șansă reală de a relua discuția și de a veni cu o soluție politică, ridicând miza de la întâlnirea miniștrilor de Interne la cea a șefilor de stat sau de guvern, care pot lua decizii politice cu o viziune mai amplă”, spune Dacian Cioloș.
Europarlamentarul Renew, Dragoș Pîslaru, spune însă pentru Europa Liberă că este vital ce se va întâmpla săptămâna aceasta în Consiliu.
Potrivit acestuia, este suficient ca în concluziile Consiliului European să apară o frază care să spună că „România și Bulgaria trebuie să intre în Schengen în anul 2023. Atât. Nu să spună când să intre sau cum să intre, pentru că acestea sunt prerogative tehnice la nivel de consilii sectoriale”.
„Negocierea acestei fraze care ar putea să fie adăugată în concluziile Consiliului este destul de ușoară, plecând de la faptul că, dacă ne gândim că Austria a propus României ca, în schimbul de a nu se vota în Consiliul JAI, să discutăm de o aderare a României și Bulgariei undeva în toamna anului 2023”, susține Dragoș Pîslaru într-un interviu pentru Europa Liberă, care va fi publicat ulterior.
Mai mult, spune Dragoș Pîslaru, cu o „presiune adecvată” s-ar putea obține ca decizia să nu mai fie „supusă la vot în Consiliul JAI, ci să fie inclusă pe partea discuțiilor consiliilor sectoriale, pur și simplu, la capitolul fără dezbateri, cu un calendar clar de aderare”.
Cele 5 condiții ale Austriei pentru deblocarea extinderii spațiului Schengen
Condiții financiare
1. Comisia Europeană să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiilor naţionale care servesc la combaterea migraţiei ilegale.
2. Comisia va fi solicitată să sprijine ţările de la frontierele externe, în special să finanțeze proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, construirea unui gard la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
3. Comisia Europeană ar trebui să sprijine şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE.
Condiții politice
4. Procedurile de azil să fie realizate în ţări terţe sigure.
5. Elaborarea unei noi directive europene în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, pe de-o parte, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoane, dar și simplificarea procedurilor prin care este revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.
(Sursa: Kronen Zeitung”)
Miza Consiliilor JAI
Consiliul JAI se întrunește prima oară în ianuarie, dar este un format informal, la Stockholm, întrucât Suedia preia președinția. În acest consiliu nu se iau decizii formale, dar discuțiile din spatele ușilor închise sunt mai relaxate și s-ar putea obține măcar niște soluții sau un calendar.
Oficial, JAI se întrunește prima oară în martie și întrebarea care se ridică este dacă până atunci Austria și Olanda ar putea fi convinse să-și schimbe atitudinea.
Însuși președintele Iohannis este relativ sceptic - „cred că va dura puțin până găsim o soluție” - dar promite că „integrarea României în Spațiul Schengen rămâne obiectiv strategic național și rămâne obiectiv pentru mine personal”.
Sună frumos, dar incubă și un mare risc, pentru că dacă până în martie demersurile diplomatice nu dau roade și se înregistrează un alt eșec, PNL va avea mari probleme. La care va pune umărul PSD, care deja și-a construit strategia de atac în mass-media, așa cum a arătat Europa Liberă.
PNL a intrat în fibrilații. Ce strategii sunt luate în calcul
În interiorul PNL, problema provoacă mari îngrijorări și nemulțumiri. În primul rând, spun surse din partid pentru Europa Liberă, pentru că nu s-a făcut o analiză a cauzelor eșecului.
„Trebuia să vedem ce nu s-a făcut bine, unde s-a greșit și cine. Nu o vânătoare de vrăjitoare, dar nici derobare de resposabilitate. Pentru că, în mod evident, PNL este cel care va deconta. Și președintele Iohannis, care tot ca PNL e văzut. Aurescu și Bode ar fi trebuit să prezinte partidului o dare de seamă și o strategie cu ceea ce urmează. Dar nu a vrut Ciucă, care e și el vizat”, ne spune sursa menționată.
Într-adevăr, la ședința de vinerea trecută a Biroului Politic Național (BPN), premierul și șeful partidului Nicolae Ciucă s-a opus oricărei analize și a înăbușit în fașă orice critică la adresa ministrilor direct implicați în dosarul Schengen.
Motivul, enunțat și oficial de Ciucă, ar fi că astfel „s-ar da satisfacție celor care s-au opus aderării noastre”.
În PNL sunt discuții dacă nu ar fi mai bine să se paseze rezolvarea aderării la PSD în situația în care nu va exista certitudinea că Austria va vota în favoarea României, iar Olanda în cea a Bulgariei, sau că nu se va reuși decuplarea celor două, altă variantă de lucru.
Asta ar însemna ca subiectul să nu fie pus în discuția Consiliului JAI din martie, ci a celui din 8-9 iunie. Până atunci va avea loc rocada premierilor și sarcina Schengen va cădea în sarcina PSD și a lui Marcel Ciolacu.
Doar că o astfel de manevră comportă și ea un risc pe plan intern. PSD nu va sta cu brațele încrucișate și va ataca PNL exact pe acest motiv: vrea să se derobeze de responsabilitate, nu e capabil să bage România în Schengen. Intrate deja în logică electorală, cele două partide vor folosi tema aderării din plin. Desigur, în funcție de cum se finalizează cazul.
Comisiei Europene i se cere să sesizeze Curtea de Justiție
Europarlamentarul Eugen Tomac a solicitat marţi Comisiei Europene să se îndrepte împotriva Consiliului UE la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în urma deciziei Austriei de a bloca aderarea la Schengen. ”Veto-ul Austriei trebuie anulat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, a transmis eurodeputatul, în plenul Parlamentului European.
