Linkuri accesibilitate

Lupta Americii pentru dreptul la vot | Biden: „Nu vă e rușine?”


Demonstrație în sprijinul legiuitorilor democrați din Texas. Aceștia au „fugit" la Washington pentru a nu fi nevoiți să participe la ședința în care urmau să fie votate restricționări ale accesului la vot. 13 iulie 2021, Austin, Texas.
Demonstrație în sprijinul legiuitorilor democrați din Texas. Aceștia au „fugit" la Washington pentru a nu fi nevoiți să participe la ședința în care urmau să fie votate restricționări ale accesului la vot. 13 iulie 2021, Austin, Texas.

Peste o treime din statele americane au adoptat anul acesta legi considerate drept o îngrădire a dreptului constituțional la vot, iar multe altele sunt în curs de adoptare. „E cel mai important test al democrației noastre de la Războiul Civil încoace. Nu exagerez!”, a spus președintele Joe Biden.

După alegerile din noiembrie 2020, pierdute de Donald Trump, acesta a invocat fraude electorale iar republicanii din statele „roșii” au trecut la fapte: modificări legislative care îngreunează procesul de vot. Alegerile din 2020 au înregistrat o prezență record și cel mai mare număr de voturi trimise prin poștă din istoria procesului electoral american. Voturile prin corespondență au fost, în general, ale votanților lui Joe Biden, motiv pentru care acest tip de vot este acum una din principalele ținte ale republicanilor.

Lupta se poartă între cele două forțe politice ale Statelor Unite: Partidul Democrat din care face parte președintele Joe Biden și cel Republican, descris acum de mulți analiști drept „partidul lui Trump”. Confruntarea atinge însă și tema sensibilă a rasismului din America, așa cum o spune nu doar mișcarea „Black Lives Matter”, dar și președintele Joe Biden, care a comparat momentul cu legislația cunoscută drept „Jim Crow”, o serie de legi de segregare rasială aplicate în sudul SUA la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX.

Legile Jim Crow au instaurat segregarea rasială în toate locurile publice din sud: mijloace de transport, școli, restaurante etc.
Legile Jim Crow au instaurat segregarea rasială în toate locurile publice din sud: mijloace de transport, școli, restaurante etc.

„Doar anul acesta, 17 state au adoptat, nu doar au propus, au adoptat 28 de noi legi care îngreunează procesul de vot și membrii republicani ai legislaturilor statale încearcă să treacă alte 400 de astfel de legi”, a spus președintele Biden într-un discurs susținut marți, în Philadelphia.

„În Texas, de exemplu, legislativul de stat condus de republicani dorește să permită observatorilor partizani ai alegerilor să intimideze alegătorii și să pericliteze imparțialitatea celor care lucrează în secțiile de vot. Vor ca alegătorii să aștepte mai mult pentru a vota, să trebuiască să se deplaseze mai departe pentru a vota și să se întrebe mereu cine îi urmărește și intimidează. Speră să facă votul atât de dificil și de incomod încât oamenii să renunțe. Despre acest lucru este vorba”, a adăugat Joe Biden.

„Nu vă e rușine?” i-a întrebat Joe Biden pe republicani în discursul de marți din Philadelphia.
„Nu vă e rușine?” i-a întrebat Joe Biden pe republicani în discursul de marți din Philadelphia.

Într-o încercare de a opri adoptarea modificărilor legislative din Texas, membrii democrați ai legislativului din acest stat s-au „refugiat”, luni, la Washington. Potrivit legilor din Texas, dacă se aflau pe teritoriul statului ar fi fost aduși cu forța la ședința în care era programat votul și ar fi asigurat cvorumul necesar.

Senfronia Thompson este liderul membrilor democrați din legislativul din Texas. Aceștia au participat, luni, la o conferință de presă în Washington, unde s-au refugiat pentru a nu asigura cvorumul la ședința în care urmau să fie adoptate restricții cu privire la vot propuse de republicani.
Senfronia Thompson este liderul membrilor democrați din legislativul din Texas. Aceștia au participat, luni, la o conferință de presă în Washington, unde s-au refugiat pentru a nu asigura cvorumul la ședința în care urmau să fie adoptate restricții cu privire la vot propuse de republicani.

Pentru mișcarea Black Lives Matter (BLM), amendamentele republicanilor au o natură rasistă evidentă. „Suprematiști albi din 48 de state au introdus 389 de amendamente împotriva votului. Se luptă cu toată puterea pentru a reduce la tăcere vocile americanilor negri, indigeni, tineri și ale noilor cetățeni americani”, spune BLM într-un apel transmis în luna iunie. Ei, ca și președintele Biden, ca și politicienii care au fugit din Texas, cer adoptarea de Congresul SUA a Legii numite „For the People Act” (Legea pentru popor)‚ care facilitează votul la nivel federal.

Exemple de îngreunare a procesului electoral

În Statele Unite, votul prin corespondență, cel „în absență” și votul „în avans” sunt prevederi obișnuite, fiecare stat are însă propriile reguli și cerințe, iar una dintre marile diferențe față de alegerile din țările europene este faptul că alegătorii trebuie să se înregistreze în avans pentru a putea vota (doar North Dakota permite votul fără o înregistrare prealabilă).

Grupul independent „Centrul Brennan pentru justiție” trece în revistă câteva exemple de legi promovate de liderii republicani din diverse state și care restricționează dreptul la votul prin corespondență:

  • reducerea perioadei în care alegătorii pot cere să primească buletinul de vot prin corespondență;
  • îngreunarea procesului de înregistrare sau menținere pe listele alegătorilor „în absenţă”, care le oferă celor care nu pot veni la secţiile de votare (care sunt în străinătate, de exemplu), mijloace de a-şi exprima opţiunea;
  • interzicerea ca autoritățile electorale să trimită alegătorilor „în absență” buletinul de vot dacă aceștia nu îl solicită în mod expres;
  • interzicerea oferirii de consiliere pentru cei care doresc să voteze prin corespondență;
  • limitarea numărului de locuri în care se pot depune voturile prin corespondență;
  • înăsprirea regulilor care privesc semnătura pe voturile trimise prin corespondență;
  • înăsprirea cerințelor de identificare a datelor personale pentru votul prin corespondență;

Au fost adoptate și legi care limitează posibilitatea votului în persoană:

  • noi cerințe pentru prezentarea unei dovezi a identității;
  • interzicerea (în Montana) a înregistrării ca alegător la secția de vot, în ziua alegerilor;
  • limitarea accesului la secții de vot prin reducerea perioadei în care se putea vota în avans sau extinderea locurilor în care nu se poate vota pe întreg parcursul zilei;
Eforturile Casei Albe de adoptare a unei legislații care facilitează procesul electoral sunt conduse de vicepreședintele Kamala Harris. Aceasta s-a întâlnit, marți, cu reprezentanții democrați ai legislativului din Texas care au recurs la măsura extremă a părăsirii statului pentru a împiedica adoptarea unor legi care îngreunează accesul la vot.
Eforturile Casei Albe de adoptare a unei legislații care facilitează procesul electoral sunt conduse de vicepreședintele Kamala Harris. Aceasta s-a întâlnit, marți, cu reprezentanții democrați ai legislativului din Texas care au recurs la măsura extremă a părăsirii statului pentru a împiedica adoptarea unor legi care îngreunează accesul la vot.

Washington Post scrie că republicanii au înaintat sute de propuneri de modificare a legilor electorale care îngreunează accesul la vot, multe inspirate din „acuzațiile false ale fostului președinte Donald Trump potrivit căruia legile prea îngăduitoare ar fi permis ca frauda să întineze rezultatul alegerilor din 2020”. Publicația menționează că, până în prezent, 18 state au adoptat deja legi care înăspresc regulile votului, potrivit organizației independente Voting Rights Lab, prin impunerea de restricții în procesul de înregistrare a alegătorilor sau limitarea supervizării de către autoritățile locale, printre altele.

În paralel, statele controlate de democrați adoptă legi care favorizează votul, dar cu circa jumătate din state sub controlul republicanilor, viitoarele alegeri din SUA ar putea fi marcate de diferențe geografice masive în privința accesului la vot, scrie Washington Post.

For the People Act

Pe fondul mișcărilor masive de înăsprire a procesului electoral din statele conduse de republicani, în Congres, marea provocare o reprezintă adoptarea Legii care ar facilita, printre altele:

  • votul în alegerile federale (pentru președinție și Congres) prin eliminarea obligativității înregistrării prealabile ca alegător;
  • ar încheia așa-numitul gerrymandering (procedura care permite trasarea granițelor circumscripțiilor electorale în favoarea unui candidat sau partid);
  • ar spori protecția față de intervenția unor entități din străinătate și transparența campaniilor electorale;
  • ar înăspri regulile de etică în politică;
Peste 158 de milioane de persoane (66% dintre alegători) au votat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 din SUA. Biden a primit de 81 de milioane de voturi, Trump circa 74 de milioane.
Peste 158 de milioane de persoane (66% dintre alegători) au votat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 din SUA. Biden a primit de 81 de milioane de voturi, Trump circa 74 de milioane.

Legea a trecut în martie de Camera Reprezentanților, dar este blocată în Senat, unde democrații nu au reușit să obțină niciun vot republican, ba chiar au pierdut votul unui democrat. Președintele Biden a insistat în discursul de marți că nu renunță la planul de adoptare a acestei Legi, legiuitorii din Texas refugiați la Washington cer și ei măsuri federale de protecție a votului iar pentru activiștii civici aceasta pare a fi marea bătălie dinaintea alegerilor legislative din noiembrie 2022.

Le voi cere prietenilor noștri republicani – din Congres, din state, din orașe și comitate să ia poziție, pentru numele lui Dumnezeu, și să ajute la prevenirea acestor eforturi de subminarea a procesului nostru electoral și a dreptului sacru la vot. Nu vă e rușine?” – Joe Biden, 13 iulie 2021, Philadelphia.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG