Linkuri accesibilitate

Dunărea – graniță pentru fugari. Înainte de 1989 „frontieriști”, azi „migranți”


Mulți dintre migranții cred trec fraudulos Dunărea ajung într-un centru din Timișoara. În trecut, fluxul era invers, românii treceau înot fluviu pentru a ajunge în Occident.

În 1989, peste 50.000 de români, conform UNCHR, au trecut ilegal frontiera Dunării înot sau cu barca spre Iugoslavia, cu destinația Occident. Azi, migranți din Afganistan, Siria, Irak ș.a. trec fraudulos peste Dunăre în sens invers, dinspre Serbia spre România, cu aceeași țintă, Occidentul.

Rapoartele Poliției de Frontieră din județele Caraș-Severin și Mehedinți semnalează tot mai frecvent încercări ale migranților de a trece în România dinspre țara vecină, Serbia, pe calea Dunării.

Sistemul călăuzelor dotate cu bărci cu motor, dar și cu suficiente cunoștințe de pe teren, s-a dezvoltat pe ambele maluri. Sârbii îi trec fluviul cu ambarcațiuni sau îi ghidează pe unde să încerce și când, iar românii se ocupă de preluarea fugarilor și de transportul lor spre localități ca Timișoara, mai aproape de granița vestică.

O dramă: opt migranți și o călăuză au murit înecați

Din 2020 și până acum numeroși migranți au fost interceptați cu ajutorul aparatelor de termoviziune sau în intervalul de patrulare al echipajelor poliției fluviale. Unele situații au avut final tragic.

În 16 aprilie 2020, o barcă cu 18 persoane, majoritatea sirieni, printre care și două călăuze din Serbia, s-a răsturnat în timp ce traversa Dunărea spre malul românesc la kilometrul fluvial 924, zona Turnu Severin.

Două șalupe rapide ale Poliției de Frontieră Drobeta au reușit să salveze 9 persoane transportate la Spitalul Județean de Urgență Turnu Severin. Scafandrii de la ISU Mehedinți au continuat căutările. În următoarele zile au fost scoși din apă cei care nu au reușit să se salveze, șase sirieni și un sârb. Alte două persoane nu au fost găsite.

Purtătoarea de cuvânt a ISU Mehedinți a precizat că tinerii fugiseră dintr-un centru de carantină din Serbia. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Drobeta Turnu Severin au deschis un dosar de tentativă, respectiv trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Două familii de afgani prinși în timp ce traversau Dunărea pe o barcă gonflabilă
Două familii de afgani prinși în timp ce traversau Dunărea pe o barcă gonflabilă

În 14 noiembrie anul trecut, două familii de sirieni, cu copii între 2 și 17 ani, au fost depistați cu echipamentul de vedere pe timp de noapte în apele teritoriale ale României, într-o barcă, la kilometrul fluvial 1.037,5.

Aceștia intenționau să ajungă în Occident cu ajutorul unui conațional care îi însoțea și se ocupa cu traficul de migranți. Împotriva acestuia s-a dispus arestul preventiv de 30 de zile și ulterior trimiterea în judecată, iar grupul de sirieni adulți a intrat în ancheta polițiștilor de frontieră.

Zeci de migranți prinși în 2021 pe Dunăre

Măsurile luate în acord în țările Uniunii Europene pentru a administra și a limita valul de migranți de la granițe face ca rețelele de trafic să caute căi diversificate pentru trecerea migranților dintr-o țară în alta, în drumul lor spre Vest.

Dunărea a devenit o soluție mai ales după ce pandemia a impus carantina, Serbia intrând repetat pe lista țărilor „galbene” sau „roșii”. Călăuzele duc grupuri de cetățeni ajunși pe teritoriul sârbesc în pădurile de pe malul Dunării unde sunt îndrumați spre bărcile cu motor ascunse în locuri unde Dunărea este mai îngustă sau mai rar patrulată. Acțiunea se desfășoară, de regulă, pe timp de noapte. Câteva cazuri:

Migranții sunt depistați pe timp de noapte cu ajutorul aparatelor de termoviziune
Migranții sunt depistați pe timp de noapte cu ajutorul aparatelor de termoviziune

6 iunie 2021

O barcă gonflabilă a traversat fluviul pe timp de noapte cu 12 copii între 2-15 ani și 10 adulți, prin zona Porților de Fier II. Poliția de Frontieră Mehedinți a interceptat grupul și a continuat cercetările pentru a identifica rețeaua de traficanți implicată. Irakienii și afganii care se ascundeau în pădurea Crivina nu dețineau acte, ceea ce face posibilă returnarea lor către Serbia, pe baza Acordului de readmisie încheiat între UE și Serbia în 2007, ratificat de România în 2011.

22 iunie 2021

Egipteni și somalezi au fost observați de polițiștii de frontieră de pe sectorul Moldova Veche traversând Dunărea spre România. Au fost reținuți, după triajul epidemiologic, trei bărbați, două femei și trei minori. Bărbații au declarat că au plecat din Serbia cu o ambarcaţiune gonflabilă, cu intenţia de a ajunge în ţări occidentale.

Nu au dorită să spună ce sume au plătit și cui pentru a ajunge în România. Se efectuează cercetări pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, conform art. 262 Cod Penal.

Doi migranți originari din Irak au fost salvați de la înec de polițiști în zona Gârla Mare. Ei au căzut în apă din cauza furtunii din barca unde mai erau un sirian și un alt irakian.
Doi migranți originari din Irak au fost salvați de la înec de polițiști în zona Gârla Mare. Ei au căzut în apă din cauza furtunii din barca unde mai erau un sirian și un alt irakian.

Aventura implică riscuri pentru cei care nu cunosc Dunărea. Poliția de Frontieră Mehedinți a salvat de la înec doi irakieni în 27 iunie 2021, în zona Gârla Mare.

Aceștia au căzut în apă pe furtună din barca unde se aflau împreună cu un alt irakian și un sirian. Tinerii de 21, respectiv 33 de ani, au făcut semne cerând ajutor și au fost aduși în siguranță la mal.

19 octombrie 2021

Opt bărbați au fost capturați de o patrulă a poliției de frontieră de la Porțile de Fier II în timp ce se îndreptau spre malul românesc într-o ambarcațiune pneumatică, ziua în amiaza mare.

În apropierea malului, cei opt migranți s-au aruncat în apă, iar barca cu motor condusă de călăuză a pornit în viteză înapoi, spre malul sârbesc. S-a constatat că bărbații cu vârste cuprinse între 24 și 61 de ani proveneau din Siria și Egipt.

Autoritățile române au luat legătura cu autoritățile sârbe solicitând să fie identificată persoana care i-a condus pe migranți.

În timp, migranții au dezvoltat adevărate strategii de salvare, cu tot riscul, cum este plonjarea în apă și abandonarea bărcilor în apropiere de malul românesc.

Traversarea cu barca preferată de familiile cu copii

Mai multe cazuri de familii cu copii indică faptul că traversarea ilegală a Dunării le pare migranților mai puțin dificilă decât intrarea frauduloasă pe uscat. În 23 august 2021 un apel la 112 îi avertiza pe polițiștii de la frontieră din sectorul Portului Comercial Turnu Severin că o barcă cu mai multe persoane se îndreptă către România.

S-a constatat că o familie de afgani, părinții și patru copii, au forțat granița românească la miezul nopții, trecând cu o barcă gonflabilă. Copiii aveau între 2 și 14 ani. Afganii au declarat că se află pe teritoriul Serbiei de trei ani și că doresc să ajungă în Occident, unde sunt stabiliți alți membri de familie.

Tot în Mehedinți, în zona plajei Drobeta, au fost găsiți în 30 septembrie zece cetățeni din Afganistan, printre care o familie cu un copil de un an. Ei reușiseră să ajungă cu o barcă condusă de unul dintre bărbați.

În 25 octombrie polițiștii de frontieră cărășeni au observat în dreptul localității Coronini pe de Clisura Dunării mai multe persoane care nu își justificau prezența. Cercetările au arătat că e vorba de două familii, una din Siria formată din mamă, tată şi două fete în vârstă de un an, respectiv 9 ani, și o familie din Afganistan alcătuită din mama de 60 de ani a trei băieţi cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani.

Familie de migranți cu 4 copii minori depistați în 19 noiembrie 2021 la traversarea Dunării cu barca pneumatică
Familie de migranți cu 4 copii minori depistați în 19 noiembrie 2021 la traversarea Dunării cu barca pneumatică

Patru minori și părinții lor, însoțiți de doi conaționali afgani, au fost prinși în 19 noiembrie 2021 după ce au trecut Dunărea într-o barcă cu motor în zona Moldova Nouă. La spitalul orășenesc s-a constatat că starea lor de sănătate e bună.

„Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări privind săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă, în cadrul unui dosar penal aflat sub coordonarea parchetului de pe lângă judecătoria Moldova Nouă, urmând ca la finalizare să fie dispuse măsurile legale care se impun”, se arată în comunicatul transmis presei.

Trecerea ilegală a graniței înainte de 1989 și acum

Trecerea frauduloasă a frontierei de stat se pedepsește astăzi la fel ca înainte de Revoluție: închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Diferența majoră este că în timpul comunismului, era considerată infracțiune politică, o atingere adusă nu doar autorității statului, ci însuși regimului politic. Cei care încercau să scape din România dictatorială erau asimilați „dușmanilor poporului” și aveau de suferit, atât ei cât și familiile lor, pe toată durata vieții.

Poveștile „frontieriștilor”, cum erau numiți pe atunci, sunt pline de dramatism. Mulți au pierit în Dunăre, alții au murit împușcați de grăniceri, încercând să fugă spre libertate și spre o viață mai bună în Occident.

Regulamentul armelor și munițiilor stabilit prin Decretul 367/1971 le permitea grănicerilor să tragă în transfugi, iar comandanții le ordonau soldaților să îi oprească prin orice mijloace. Când victimele mureau, Procuratura Militară îi cerceta pe soldați, constata că au folosit regulamentar arma și îi scotea de sub urmărirea penală.

De-a lungul Dunării, în cimitirele sătești din Serbia, sunt îngropați zeci de frontieriști români, unii împușcați, alții înecați în timpul trecerii. După construirea barajului de la Porțile de Fier, curenții Dunării împingeau cadavrele spre malul sârbesc. Sătenii îi îngropau la marginea cimitirului, adesea cu o cruce fără nume pe mormânt.

Frontiera românească e pătată cu sângele celor împușcați înainte de 1989
Frontiera românească e pătată cu sângele celor împușcați înainte de 1989

La Novi Sip se găsesc 54 de astfel de morminte, la Golubinje peste 100, la Tekija 10 și alte zeci la Prahovo și Donji Milanovac. Și pe teritoriul românesc sunt înmormântați anonim frontieriști la cimitirul Poiana Stelei de la Orșova, la Vîrciorova, în Caraș-Severin și în alte sate de pe Clisură.

Câteva povești cu frontieriști

Peste Dunăre s-a fugit înainte de 1989 în cele mai diverse moduri: cu barca de pescuit, înot cu sprijin pe cauciucuri de mașină umflate, pe saltele pneumatice sau pe saci de plastic umpluți cu aer. S-a fugit cu nunta, cu alaiul, unii s-au aruncat în Dunăre de pe vapor, alții din tren. Statul român nu le-a recunoscut nici în prezent frontieriștilor prinși, răniți și condamnați statutul de deținuți politici.

Doctorul Mihai Mick, azi stomatolog reputat în Viena, a evadat din România lui Ceaușescu în 1977, înotând de la Divici spre localitatea iugoslavă Gradiște. S-a pregătit intens un an întreg, a studiat locul unde Dunărea era mai îngustă și fără curenți puternici, iar în bagajul minimal împachetat într-un sac de plastic a inclus haine uscate și o umbrelă, pentru a fi privit ca un localnic de către sârbi.

M-am gândit ultima oară: măi, omule, tu renunţi la atât de multe, ai o familie, părinţi… Şi totuşi, speranţa şi credinţa în mine însumi m-au făcut să mă hotărăsc că trebuie să depăşesc acest moment sufletesc şi să o iau înot spre viitorul meu”, își amintește medicul.

Mihai Drinovan din Moldova Nouă era elev de liceu când a fugit cu o barcă de pescari într-o zi când s-a întors de la școală. Era 1988, an greu al dictaturii ceaușiste. A ajuns în închisoare la Padinska Skela, lângă Belgrad, unde a fost selectat de funcționarii UNCHR pentru a primi azil în SUA. Cei care erau refuzați, erau returnați autorităților românești, ceea ce însemna mai întâi o bătaie cruntă, apoi dosar de urmărire și stigmatizare pe viață.

Farmacistul Nicolae Dragotă, originar din Severin, făcea antrenamente de înot în Herăstrău, înainte de a porni într-o aventură riscantă: în 8 septembrie 1971 s-a îmbarcat ca turist pe racheta care făcea curse între Orșova și Moldova Nouă. Pe neașteptate s-a aruncat în apă în zona unde șalupa se apropia mult de malul sârbesc, pentru a ocoli cataractele. S-a stabilit în Elveția.

Și înainte de 1989 și acum trecerea ilegală a Dunării se face de regulă noaptea
Și înainte de 1989 și acum trecerea ilegală a Dunării se face de regulă noaptea

Ion Iorga s-a văzut în situația de a rămâne fără cămin, fiindcă un milițian influent pusese ochii pe casa lui. Atunci s-a decis să plece, prin zona Vîrciorova unde lățimea Dunării e mare, de un kilometru, iar grănicerii nu se prea așteaptă la surprize.

Și-a luat câteva haine și 1.000 de dolari cu care să își plătească drumul mai departe, spre Austria. A trecut înot fără să fie prins în 31 iulie 1989, pe mal era așteptat de o mașină care l-a dus până la granița dintre Iugoslavia și Austria, țară unde trăiește azi cu familia.

Sistemul de călăuze era activ și pe vremea lui Ceaușescu, cu parole, limbaj codificat și identități false. Erau localnici care cunoșteau bine terenul, unii colaborau cu Securitatea și denunțau câte un grup pentru ca „organele” să poată raporta măsuri de reprimare a frontieriștilor. Sumele încasate de la fugari nu erau mici.

Rar autoritățile sancționau câte o călăuză, cum s-a întâmplat în 1988 cu Alexandru Șimian, condamnat la 8 ani închisoare și confiscarea a 170.000 lei pregătiți pentru fuga din țară împreună cu soția și cei doi copii. A fost denunțat și judecat. A scăpat din pușcărie în 1990, după Revoluție.

Povești ale frontieriștilor se găsesc pe grupul Frontieriștii de Facebook, precum și în câteva filme documentare realizate de-a lungul anilor.

  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG