Shahabuddin a trecut pe lângă moarte atunci când în satul în care locuiește a fost lovit de inundații, iar casa lui a fost luată de ape.
A scăpat din această încercare, însă un alt inamic l-a găsit imediat: boala.
„În numai 24 de ore, eram atât de slăbit, că nici nu mai puteam merge”, spune bărbatul într-un interviu pentru Radio Azadi. El are patru copii și locuiește în provincia afgană Baghlan, la nord de capitala Kabul.
Shahabuddin este unul dintre cei aproape 47.000 de afgani care s-au îmbolnăvit în acest an de holeră, după cum arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
O boală bacteriană foarte infecțioasă, holera se răspândește prin alimente și apă contaminate și produce diaree acută, febră și deshidratare. Dacă nu este tratată, poate fi letală.
Un raport OMS din 19 iunie arată că, în 2024, cel puțin 25 de oameni din Afganistan au murit de holeră. Este cel mai mare număr de cazuri din lume din această perioadă.
Cauzele izbucnirii acestei serii de îmbolnăviri sunt, spun experții, dezastrele naturale, printre care inundațiile care au devastat părți din nordul și centrul Afganistanului în această primăvară, și sistemul șubred de sănătate al țării.
„Fără acces la apă curată”
Sharafat Zaman Amar, purtător de cuvânt al ministerului taliban al Sănătății, spune că Afagnistanul „nu are vreun caz confirmat” de holeră.
Dar Faridullah Omari, medic la Spitalul Național de Boli Infecțioase din Kabul, declară că, în fiecare zi, 80 de oameni care suferă de boli care se transmit prin apă, precum holera, ajung la camera de gardă.
El sugerează că focarul de holeră ar fi fost alimentat de lipsa igienei și de faptul că oamenii beau apă care nu este curată.
Reprezentanții comunităților afectate de inundațiile recente, care au ucis sute de oameni și au lovit câteva zeci de mii, transmit că potopurile au afectat mare parte a rezervelor de apă și infrastructura din zonă. Se adaugă, spun ei, lipsa medicamentelor pentru tratarea bolilor infecțioase precum holera.
„Oamenii nu au acces la apă curată”, spune Sharifullah, care locuiește în provincia nordică Sar-e Pol, o zonă lovită de inundații.
„Toată apa e plină de noroi”, povestește el pentru Radio Azadi. „Dar lumea folosește această apă [murdară] și nu are cum să o curețe. Așa că oamenii, în special copiii, au diaree”.
Khodayaqal, localnic din Baghlan, spune că accesul la instituțiile de îngrijire medicală e redus, după plecarea clinicilor mobile aduse după inundații de organizațiile umanitare și de guvernul taliban.
„Copiii noștri se luptă cu bolile”, declară el pentru Radio Azadi. „Avem o clinică aici, dar nu sunt medicamente”.
OMS spune că scăderea stocurilor de vaccinuri împotriva holerei, precum și creșterea populației, dezastrele naturale și schimbările climatice au dus la apariția focarelor de holeră.
Sistemul public de sănătate din Afganistan - finanțat în mare parte, în ultimii 20 de ani, din ajutoare străine - este în cădere liberă de la preluarea puterii, în 2021, de către talibani.
În ultimii trei ani, pe fondul lipsei banilor pentru plata salariilor medicilor și asistentelor, sute de cabinete medicale și clinici au fost închise. Spitalele care mai sunt deschise nu au medicamente.
Mai sunt încă unele organizații străine umanitare care activează în Afganistan, dar cele mai multe dintre ele au fost forțate să-și restrângă activitatea pe măsură ce finanțarea internațională a scăzut.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
