Kristalina Georgieva a declarat duminică, la emisiunea Face the Nation de la CBS, că FMI se așteaptă ca o treime din economia mondială să intre în recesiune în acest an, deoarece „încetinesc simultan” principalele motoare ale creșterii globale - SUA, Europa și China.
Din această cauză, pentru o mare parte a economiei mondiale, 2023 va fi un an dificil. Anul începea oricum cu incertitudini persistente legate de războiul din Ucraina și de riscul ca majorările ratelor dobânzilor, menite să domolească inflația, să ducă la recesiune.
„Chiar și în țările care nu vor fi în recesiune, ar fi resimțită ca o recesiune pentru sute de milioane de oameni”, a adăugat șefa Fondului Monetar Internațional.
Noul an va fi „mai greu decât anul pe care îl lăsăm în urmă”, a completat ea.
„Ne așteaptă mai multă incertitudine, mai multe crize suprapuse. În loc să plângem după timpul pe care l-am avut, trebuie să ne punem centura și să acționăm mai agil”, a subliniat Georgieva.
Declarațiile oficialului FMI arată o perspectivă mai sumbră asupra economiei, după ce, în luna octombrie a anului trecut, Fondul a redus perspectivele de creștere economică globală pentru 2023.
Estimările aveau la bază efectele negative continue ale războiului din Ucraina, precum și inflația galopantă și ratele ridicate ale dobânzilor create de băncile centrale, cu scopul de a reduce aceste presiuni asupra prețurilor.
S&P 500, cel mai slab an de după 2008
De altfel, indicele bursier S&P 500 - care urmărește 500 de companii mari listate la bursele de valori din Statele Unite - a încheiat anul 2022 cu cele mai mari pierderi din 2008 încoace, de aproape 20%.
Însă, primele tranzacții de pe piețele bursiere arată un tablou mixt, indicii de referință europeni deschizând în creștere în prima zi de tranzaționare a anului.
În vreme ce piețele din Marea Britanie și din SUA sunt închise luni, DAX din Germania a câștigat 0,5% în primele tranzacții, iar CAC40 din Paris a adăugat 0,7%.
Puținele piețe asiatice care nu au fost închise pentru sărbătorile de Anul Nou au arătat „o ședință lipsită de strălucire”, comentează AP. Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 0,5%, iar Sensex din Mumbai a câștigat 0,4%. Indicele de referință de la Jakarta a rămas stabil.
„Jumătate din UE va fi în recesiune”
În același interviu, Kristalina Georgieva spune că economia americană ar putea evita recesiunea.
„Este cea mai rezistentă” economie, iar Statele Unite „ar putea evita recesiunea”, deoarece FMI consideră că „piața muncii rămâne destul de puternică”, a spus ea.
„Aceasta este o binecuvântare mixtă, deoarece dacă piața muncii este foarte puternică, Fed ar putea fi nevoită să mențină ratele dobânzilor mai stricte pentru mai mult timp pentru a reduce inflația”, a spus șefa FMI.
Ea a adăugat că situația pare mai sumbră în Europa, care a fost puternic afectată de războiul din Ucraina. „Jumătate din Uniunea Europeană va fi în recesiune”, a declarat Georgieva.
În acest context, șefa FMI a menționat determinarea Europei de a deveni independentă din punct de vedere energetic față de Rusia, în ciuda faptului că va trebui să se confrunte cu o iarnă grea și cu o creștere a prețurilor la energie.
În ceea ce privește China, a doua economie ca mărime din lume, probabil că aceasta va înregistra o creștere economică la nivelul sau sub nivelul creșterii globale.
„Pentru prima dată în 40 de ani, creșterea Chinei în 2022 va fi probabil egală sau inferioară creșterii globale”, a declarat Georgieva, deoarece cazurile de Covid vor crește ca urmare a desființării politicii stricte „Zero Covid”.
Se estimează că vârful valului de infectări ar urma să fie înregistrat după jumătatea lunii ianuarie, iar estimările specialiștilor, citați de Reuters, indică câteva mii de decese pe zi, deși autoritățile nu recunosc acest bilanț.
În plus, șefa FMI a spus că infectările cu Covid ar putea reprezinta o problemă și în lunile următoare, iar acest lucru ar trage și mai mult în jos atât economia regională, cât și pe cea globală.
„În următoarele două luni, va fi greu pentru China, iar impactul asupra creșterii chineze va fi negativ, impactul asupra regiunii va fi negativ, impactul asupra creșterii globale va fi negativ”, a spus ea.
Cum va arăta economia României în 2023?
Rămâne de văzut dacă economia României va fi printre cele care vor intra în recesiune în acest an. Cert este că estimările economice arată o creștere mult mai mică în comparație cu cea a anului 2022.
„România va avea o scădere a creșterii economice, dar asta nu înseamnă că va intra în recesiune”, a spus Florin Spătaru, ministrul Economiei, luni, într-o intervenție la Antena 3. El a invocat menținerea consumului și a investițiilor.
În noiembrie, Comisia Europeană estima că România va avea în acest an o creștere economică de doar 1,8% și de 2,2% în 2024. Pentru comparație, creșterea PIB-ului este de 5,1% în 2021 și de 5,8% în 2022.
„După un an 2022 cu o creștere importantă, economia României urmează să încetinească”, a transmis CE.
De asemenea, preconizările de la finalul anului trecut arătau că inflația va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024.
Conform acelorași date, șomajul se va menține la aproximativ 5-6%, iar ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024.
Comisia mai spunea atunci că deficitul public va scădea treptat până la 4,8% în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal.
