România are o Agenție Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), agenție aflată în subordinea ministerului de Interne. Potrivit raportului de activitate a ANITP pe 2020, anul trecut au fost identificate 596 de victime ale traficului de persoane. Dintre acestea, 463 sunt femei și 133 bărbați. 206 dintre femei erau minore și 257 adulți.
Din analiza autorităților, rezultă că educația este factorul esențial în procesul de combatere a traficului de persoane. „Nivelul de educație al victimelor traficului de persoane se menține în continuare scăzut, 68,5% dintre acestea fiind neșcolarizate sau având cel mult studii gimnaziale, 29,8% liceu/școală profesională și 1,5% studii superioare”, se arată în raport.
Marile promisiuni
Peste 80% dintre victime au fost recrutate în mod direct, metoda cea mai frecventă de recrutare fiind a încrederii în cunoștințe, prieteni, familie.
Internetul a fost cel mai utilizat instrument de socializare, acest fapt conducând la creșterea numărului de victime recrutate. Prostituția, oferta de muncă în străinătate, pornografia, cerșetoria, căsătoria de coveniență sunt promisiunile cele mai frecvente făcute în momentul recrutării.
Conform statisticilor oficiale, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania sunt țări de referință ale plasării victimelor în scopul exploatării. În general, victimele au un profil anume: gen feminin, nivel precar de educație, provenite din familii dezorganizate și zone defavorizate.
Ca zone de proveniență, județele fruntașe sunt: Galați – 45 de victime, Iași – 34, Bacău -33, Dolj - 30, Timiș – 29.
Metode de racolare
Cele mai cunoscute metode de racolare sunt introducerea victimei în anturajul unor clienți care manifestă un lux exagerat, oferirea de „atenții” constând în cadouri, sau metoda „loverboy”, în care persoana care racolează joacă rolul de iubit. Pe o perioadă de la câteva săptămâni, până la câteva luni racolatorul curtează fata respectivă, prezentându-i o relație de iubire și promisiunea de căsătorie.
ANITP face câteva recomandări pentru cei care doresc să plece la muncă în străinătate. Astfel, semnarea unui contract în limba română, refuzul de a primi bani cu împrumut de la persoanele care vă însoțesc, stabilirea unei parole de urgență împreună cu o persoană de încredere înainte de a părăsi țara, notarea numerelor de contact ale ambasadei României din țara respectivă, reținerea traseului parcurs sunt doar câteva tehnici pentru o nu cădea în mâinile traficanților de persoane.
Trafic de persoane din penitenciar
Recent, DIICOT a trimis în judecată cinci indivizi din Craiova care, din penitenciar, au reușit să racoleze mai multe tinere care practicau prostituţia, folosind rețelele de socializare. „După ce au ieşit din penitenciar, membrii grupării infracţionale au continuat să recruteze şi alte victime, le-au transportat, adăpostit în locaţii din state occidentale (Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveţia) şi le-au constrâns să practice prostituţia în favoarea lor, în diverse cluburi de profil”, se arată în rechizitoriul DIICOT.
Liderul grupării era supranumit „Nașul”, locotenenții acestuia fiind numiți „fini”, gruparea infracțională fiind autointitulată „familia” sau „frăţia adevărată”, fiind specializată, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori şi proxenetism, în secundar în şantaj, consecinţă a plăţii unor taxe de protecţie.
Agende cu 300 de nume
Începând cu 2014, gruparea s-a extins, iar interlopii în afară de a recruta tinere, unele fiind minore, aveau şi rolurile de a transporta victimele în Germania de la locaţiile în care erau adăpostite până la bordeluri, de a le adăposti şi a le supraveghea, precum şi de a „colecta” veniturile obţinute din prostituţie. La o percheziție a unui membru al grupului, DIICOT a găsit două agende. „Două caiete în care erau consemnate zeci de prenume/nume de scenă ale unor tinere, precum şi nume de bordeluri la care tinerele au fost angajate de inculpat în intervalul 2011-2012; de altfel, inculpatul a şi susţinut în declaraţie că a angajat în jur de 200-300 persoane”, se mai arată în rechizitoriu.
Odată ajunse în străinătate, victimele erau constrânse fizic şi psihic de membrii rețelei să se prostitueze în folosul lor, în condiţiile în care nu cunoşteau limba, erau izolate de prieteni şi familie şi nu dispuneau de resurse financiare pentru a se întoarce în ţară la momentul în care îşi dădeau seama de situaţia reală. Victimele care refuzau să practice prostituţia erau sechestrate şi supuse unor violenţe extreme, inclusiv violuri, pentru a fi determinate să nu mai opună rezistenţă.
Reguli de conduită
Mai mult, tinerelor li se impuneau anumite „reguli”, cum ar fi interdicţia de a stabili relaţii cu clienţii sau de a comunica între ele. De asemenea, au fost situaţii în care inculpaţii invocau aşa-zise „contracte pe viaţă”, în sensul că victimele nu aveau nicio altă alternativă decât să se prostitueze în beneficiul lor.
DIICOT a mai stabilit că tinerele au fost exploatate în cluburi de noapte sau case închiriate din Berlin, Bonn, Frankfurt, Kassel şi Stuttgart (Germania), dar şi pe teritoriul altor state occidentale (Italia, Spania, Marea Britanie, Elveţia, Austria).
Unele victime au fost vândute altor traficanţi, în scopul exploatării, persoanele care le-au preluat primind şi informaţii în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, familia (copii, rude apropiate) toate acestea în scopul de a fi şantajată pentru a fi exploatată şi controlată mai uşor.
În acest caz, anchetatorii susțin că, desi aveau informații că o parte dintre tinere au fost transferate în Emiratele Arabe Unite, deşi au fost formulate cereri de asistenţă judiciară în acest sens, autoritățile de acolo nu au răspuns părții române.
România, țară sursă pentru prostituție
Pentru al treilea an la rând, România rămâne un punct nevralgic al Europei – principală sursă de export de persoane traficate în scopuri sexuale sau pentru a fi exploatate la muncă, arată raportul privind traficul de persoane în 2021, al Departamentului de Stat al SUA.
Documentul arată că sprijinul oferit victimelor rămâne inadecvat și le privează pe acestea de măsurile care pot preveni reintrarea în cercurile de traficanți. Finanțarea guvernamentală pentru organizațiile care acordă sprijin victimelor rămâne limitată. În timp ce guvernul se bazează pe ONG-uri pentru a proteja și a asista victimele, nu poate aloca sprijin financiar direct din cauza prevederilor legislative. O modificare a legii care ar fi permis acordarea de bani pentru servicii dedicate victimelor a rămas blocată în Parlament din 2018.
Facebook Forum