Efectele sancțiunilor sunt, însă, prezente în întreaga lume, prețul barilului de petrol a ajuns la 110 de dolari, suferind o creștere de 15% într-o singură săptămână.
În acest timp companii de renume, precum Apple, Ford, Boeing, sau chiar și Disney, au anunțat că își vor retrage operațiunile din Rusia.
Starea economiei Rusiei e „tragică”, spune Dan Chirleșan, lector al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Alegerea care va trebui făcută, adaugă acesta, inclusiv de România, este: „în fața mitralierei rusești sau la capătul robinetului rusesc de gaze și de petrol”.
1. Europa Liberă: Care măsură de sancționare impusă până acum va avea cel mai dur efect asupra economiei Rusiei?
Dan Chirleșan: Blocarea rezervelor internaționale ale Băncii Centrale a Rusiei. Vorbim de 600 de miliarde de dolari care au fost blocați în conturile corespondente din străinătate. E echivalentul PIB-ului românesc pe aproape trei ani de zile. Deci ceea ce ar produce economia românească pe parcursul a trei ani de zile fără a consuma nimic din ceea ce producem noi în România, reprezintă volumul sumelor blocate în străinătate din rezervele internaționale rusești.
2. Europa Liberă: Cât de departe ar mai putea merge Occidentul cu sancțiunile? Pot fi impuse sancțiuni și mai dure?
Dan Chirleșan: Nu e cazul. Aici e și un fel de răzbunare a istoriei. România în 1916 își ducea rezervele internaționale la Moscova, e vorba de mutarea tezaurului de aur cu cele 102 tone pe care le-am dus la Moscova și aveam să nu le mai primim niciodată înapoi.
În momentul actual, rezervele internaționale ale Moscovei, depozitate la bănci omoloage din străinătate au fost blocate, așa cum le-au blocat și ei, numai că eu trăiesc cu sentimentul că fenomenul acela de furt nu o să se aplice.
Adică băncile Occidentale care au blocat rezervele de valute, dolari, euro, yeni japonezi, în care fiecare bancă centrală își diversifică pachetul de rețineri, pentru că nu poți să faci rezerve doar în aur, faci în valutele altor țări, nu cred că o să se întâmple un furt și o nerecunoaștere a acestora.
Dar, deocamdată ele sunt blocate tocmai pentru a nu alimenta mașina de război și sentimentul de aroganță văzut la conducătorii Federației Ruse.
3. Europa Liberă: Înainte de invazie, președintele SUA, Joe Biden, spunea că va fi nevoie de timp până efectele sancțiunilor asupra economiei Rusiei vor fi evidente, însă, odată cu impunerea lor, efectele par să fi fost imediate. Care este motivul?
Dan Chirleșan: Cred că președintele SUA s-a referit și la efectele psihologice asupra populației. Noi vedem efectele economice, care sunt dezastruoase și aproape instantanee. O prăbușire cu o treime a monedei naționale este un lucru care se întâmplă doar în condiții de criză extremă. Să nu uităm, s-a întâmplat în toamnă în altă economie, condusă de Erdogan, în Turcia, unde moneda lor s-a depreciat cu 40%.
Vedem că economiile acestea, care au optat spre guverne conduse populist nu pot decât să eșueze, că ceea ce ține și dă direcția stării de bunătate adresată unui public cât mai larg și unor categorii sociale cât mai diversificate dintr-o țară este libertatea dată de democrație.
4. Europa Liberă: Cum va fi simțit efectul sancțiunilor de oamenii din România?
Dan Chirleșan: Fiind într-o perioadă rece, în care noi avem nevoie de acoperirea diferenței de consum pe piața gazelor și a petrolului din importuri pe care tradițional le făceam din Rusia prin Gazprom, blocarea și furnizarea mai redusă a acestor cantități ne afectează, adică va fi un produs mai rar.
Realitatea aduce scumpirea, dar problema e că vedem că trebuie să alegem între asta: în fața mitralierei rusești sau la capătul robinetului rusesc de gaze și de petrol. Și opțiunea asta nu poate să aibă decât un singur sens, noi vrem să ne păstrăm libertățile și să ne consolidăm ideile care ar putea să vină pentru a căuta soluții.
Noi avem zone de exploatare a resurselor minerale, cum este gazul din zona bazinului Mării Negre, care ar putea să ne asigure independența energetică pentru cel puțin 100 de ani la consum total pentru întreaga populație a României. Ce lipsește e voința politică de a finaliza acea lege a off-shore-ului, care stă blocată în Parlament de pe vremea lui Dragnea.
5. Europa Liberă: Care este importanța suspendării bursei de la Moscova timp de aproape o săptămână?
Dan Chirleșan: În general, când lucrurile scapă de sub control, bursa își suspendă activitatea ca să nu consacre falimentul. Perioada suspendării e ca o perioadă de luat aspirină. Se așteaptă ca turbulențele pieței să se mai atenueze.
Gândiți-vă la criza grecească, când grecilor le-a trecut glonțul pe la ureche pe moneda lor și pe euro. Atunci au fost suspendate tranzacțiile în bănci și la ATM, pentru a nu generaliza panica în sistem. Așa e și cu bursa. Pentru a nu da un sentiment de panică generalizat, activitatea bursieră s-a suspendat.
Pentru economia lor lucrurile sunt tragice în acest moment, dar pentru economia românească, putem să apreciem că într-adevăr, sunt și companii care activează în România și care erau listate pe bursa de la Moscova.
Temporar, e clar că aceste companii vor trebui să își caute resurse de supraviețuire. Și e posibil ca odată tranșat politic și geostrategic conflictul ucraineano-rus să apară și zorii recuperărilor.
6. Europa Liberă: Visa și Mastercard au blocat mai multe instituții financiare ruse din rețeaua lor de plăți ca urmare a sancțiunilor, ce efect va avea această măsură?
Dan Chirleșan: La nivel intern, faptul că cardurile sub brandul Visa și Mastercard nu mai au circulație internațională nu are niciun efect. La nivel local, problema e dată de altă funcție a monedei, pentru că moneda este o creație a guvernului, ea circulă nemaiavând echivalent în metal prețios, în aur sau argint. Ea circulă doar pe încrederea pe care se bazează populația că pentru schimbul acelei monede primește ceva la schimb - bunuri, produse sau servicii.
Dacă populația intră în panică, ea intră în panică local. Căderea monedei arată că povestea asta cu sistemele de plăți internaționale nu prea contează. Oamenii aceia sunt captivi în interiorul unui sistem care nu este un sistem circulatoriu, ci este un sistem închis.
7. Europa Liberă: Ce părere aveți despre marile companii ca Ford, Boeing, Apple, care au anunțat că se retrag din Rusia?
Dan Chirleșan: Aici vorbim de responsabilitatea specială a marilor companii. Sunt companii care au coduri de etică și moralitate și nu pot să-și asocieze numele cu operațiuni pe care le vedem că se desfășoară sub managementul lui Putin.
E clar că sunt și declarații de piață, de PR, dar companiile care vor să supraviețuiască pe cicluri economice cât mai îndelungate, știu că în zonele de război fac bani, dar banii aceia sunt ne-etici și ne-morali, și atunci vorbim de finanțe etice, pe care le fac pentru a nu își pierde din publicul țintă din țările democrate.
Retragerea asta faptică nu se face peste noapte, dar declarațiile influențează comportamentele umane, crează presiuni asupra decidenților politici și militari.
8. Europa Liberă: Ar avea această decizie un impact semnificativ asupra profitului companiilor acestea?
Dan Chirleșan: Acestea sunt oricum companii cu zone de profit destul de mari. În condiții de război nu mai contează că nu scoți una, două sau trei miliarde de dolari profit dintr-o zonă care este marcată ca fiind nefrecventabilă.
9. Europa Liberă: Care va fi efectul de lungă durată al sancțiunilor asupra populației din Rusia?
Dan Chirleșan: Oamenii săraci oricum rămân tot săraci, bogații devin panicați, și aici vorbim de așa numita clasă de oligarhi ai Rusiei. Ei sunt principalii pierzători ai acestui conflict, pentru că dincolo de capacitățile de realizare a banilor, le dispar și facilitățile sociale, pentru că oligarhii ruși își consumă aceste resurse nu în interiorul granițelor rusești, ci în zonele pe care le ei le apreciază ca fiind libere și plăcute, adică în Occidentul pe care din păcate îl hulesc și îl urăsc.
10. Europa Liberă: Ce măsuri poate lua Rusia pentru a diminua efectul sancțiunilor?
Dan Chirleșan: Nu știu ce ar putea să facă Rusia ca să își creeze resursele echivalente. Sumele acestea blocate la care nu are acces, le-au economisit pe parcursul a 7 ani de zile de creștere economică constantă.
Rusia a avut o creștere de 5% în ultimii 5 ani de zile și banii respectivi, bani albi pentru zile negre, în loc să îi folosească pentru a crește nivelul de trai al populației, i-au dus în finanțarea efortului de război.
