Doina Pleșca este președinta Societății Române de Pediatrie și a studiat în ultimii ani efectele timpului îndelungat petrecut de copii pe internet.
În medie, un copil din România folosește telefonul mobil cel puțin patru-cinci ore pe zi, potrivit unui studiu făcut Societatea de Pediatrie, împreună cu Universitatea de Medicină din București.
Multe țări europene au interzis accestul copiilor la telefoane în timpul orelor de curs, la școală. Cel mai recent caz este Portugalia – care a interzis celularele în școlile primare, din anul școlar viitor.
În România, copiii au posibilitatea să își lase telefoanele deoparte, înainte de a intra la ore, doar în școlile care au spații special amenajate.
Dar ce fac copiii în afara orelor și, mai ales, în vacanță?
Medicul Doina Pleșca spune că timpul petrecut de copii pe telefon trebuie limitat, mai ales până la 16 ani.
Câte ore este recomandat să „stea” un copil pe internet?
„Mulți psihologi recomandă nu mai mult de oră pe zi, dar acest timp să fie fragmentat în intervale de 10-15 min. Este important ca părintele să nu uite o secundă că expunerea copilului la telefon are efecte extrem de importante asupra dezvoltării creierului”, spune Doina Pleșca, la #10întrebări.
1. Europa Liberă: Care este vârsta potrivită pentru ca un copil să aibă primul telefon?
Doina Pleșca: În mod normal ar trebui să fim extrem de restrictivi în primii doi ani. Alți pediatri se referă la primii trei ani de viață, pentru că efectele sunt dăunătoare asupra dezvoltării cognitive a copilului. Astfel, obiceiurile din ce în ce mai des întâlnite în familiile tinere – care expun sugarii la telefon, pentru că nu mănâncă sau pentru că plâng – sunt extrem de periculose. Ele transformă, de exemplu, modul în care copilul mănâncă, care nu mai e atent la miros, la gust, la culoare.
Sunt autori care spun că vârsta de 4-6 ani ar putea reprezenta un moment de expunere, însă limitată, a copilului în fața telefoanelor.
Și poate că și noi, adulții, ar trebui să fim foarte atenți în a folosi aceste dispozitive în mod efectiv, educativ. Nu să așezăm copilul perioade îndelungate în fața telefonului.
Mulți psihologi recomandă nu mai mult de oră pe zi, dar acest timp să fie fragmentat în intervale de 10-15 min. Este important ca părintele să nu uite o secundă că expunerea copilului la telefon are efecte extrem de importante asupra dezvoltării creierului.
2. Europa Liberă: Ce se poate întâmpla dacă copilul folosește prea mult timp telefonul?
Doina Pleșca: Se petrec foarte multe și nefericite evenimente, începând de la tulburările de vedere. Cu cât timpul de expunere este mai mare, cu atât posibilitatea copilului de a dezvolta o miopie este mai mare.
În al doilea rând, abilitățile motorii care înseamnă modul în care el pășește, merge, aleargă sunt afectate.
Asta pentru că expunerea prelungită la telefon, la televizor, la device-uri în general afectează controlul musculaturii. Se vede o mare discrepanță între un copil mic care petrece timp îndelungat în fața telefonului, televizorului, calculatorului, ore în șir și abilitățile lui motorii. Pot apărea tulburări care vizează poziția corectă în curbarea coloanei cervicale.
De asemenea, un lucru esențial este că copilul trebuie să trăiască între copii, între adulți, să sesizeze diferite aspecte din viața cotidiană pe care să le copieze, să le memoreze și să le adopte mai târziu. Dacă stă pe telefon pierde toate aceste abilități.
Există diferențe semnificative în ceea ce înseamnă imaginația, creativitatea pe care copilul o are și pe care noi, adulții, ar trebui să le stimulăm, dar nu stând în fața jocurilor, în fața unor imagini care se perpetuează într-o viteză amețitoare a culorilor, a zgomotelor, pentru că el, de fapt, le absoarbe și nimic mai mult, împiedicând capabilitatea lui de a fi creativ și de a putea să se joace cu ceilalți.
3. Europa Liberă: Când devine copilul dependent de tehnologie?
Doina Pleșca: În primul rând, copilul este oglindă a familiei lui. Și dacă pe noi, părinții, ne vede tot timpul captivați de ceea ce înseamnă atracția prin telefon, prin calculator, și el, imitându-ne, va adopta această atitudine. Din nefericire, noi [adulții] suntem principalii furnizori de necazuri în ceea ce înseamnă dependența de ecran.
În relația părinte-copil, nu trebuie să restricționăm ceea ce tehnologia actuală ne oferă tuturor, inclusiv copiilor. Dar trebuie să fim extrem de precauți în ceea ce înseamnă timpul în care copilul folosește telefonul.
Există modalități prin care controlăm, monitorizăm aplicațiile și conținutul acestora, dar e important să reușim să stabilim un echilibru între statul copilului pe telefon și jocul în aer liber, activitățile sociale pe care trebuie să le aibă copilul.
Din perspectiva mea de medic, este foarte important ca în tot ceea ce părintele întreprinde să aibă controlul atent, dar nu supărător și provocator, vizavi de ceea ce face copilul – prin a se apleca asupra diferitelor site-uri, diferitelor programe. Controlul permanent este esențial.
Chiar există autori care sugerează ca, în primii 9-10 ani de viață, copilul să nu beneficieze de smartphone-uri care să le permită accesul la internet și la diferete aplicații. De asemenea, sunt o sumedenie de psihologi și psihiatri care diferențiază orele de expunere a copiilor, cam cât ar trebui să stea pe etape de vârstă, tocmai pentru a nu crea, din nefericire, comportamente agresive, lipsă de concentrare, tulburări de somn, tulburări de vorbire.
4. Europa Liberă: Ce pot face părinții care au observat că dependența de telefon a copilului devine problematică și îi afectează negativ viața?
Doina Pleșca: În primul rând, cred că n-ar trebui să ajungă în această ipostază. Deci este mult mai ușor să prevenim decât să tratăm.
Este mult mai greu să smulgi telefonul, tableta, calculatorul odată ce toate aceste comportamente s-au constituit. Cred că una din marile noastre probleme – la medici mă refer – este că nu comunicăm suficient de mult cu părinții.
Noi ne ocupăm de situații medicale. Dar și asta reprezintă o problemă medicală, pentru că oriunde am merge în metrou, în autobuz, la cofetărie, într-un restaurant, vedem tineri adunați care stau unii lângă alții pe telefoane și nu comunică. Or, problema o reprezentăm noi, adulții, cei care nu am prevenit aceste comportamente, începând de la politica de a interzice telefoanele în școli. Noi mergem la școală să învățăm, să fim educați, să fim performanți, să fim apți de a adopta o anumită meserie, în funcție de inclinațiile noastre.
5. Europa Liberă: Cum să facă părinții controlul parental asupra dispozitivelor copilului? Inclusiv pentru accesul copilului la anumite aplicații sau website-uri? Să știe copilul sau nu?
Doina Pleșca: În primul rând, din perspectiva mea de pediatru și în același timp de părinte, este important modul în care îți crești copilul, de încrederea care se stabilește între părinți și copii.
Trebuie, la un moment dat, să le oferim o așa numită autonomie parțială, adică să avem încredere în ei. Dar trebuie să existe un control, niște aplicații prin care copilul este limitat în a accede anumite site-uri. Un lucru esențial îl reprezintă comunicarea cu copilul, expunerea principalelor pericole la care se supune în situația în care intră pe anumite site-uri, în situația în care el adoptă o atitudine care vizează viața personală, ascultând, citind și urmărind site-urile respective.
Trebui să existe întotdeauna nu numai o comunicare, o încredere reciprocă și niște reguli pe care noi, adulții, ar trebui să le avem în relațiile noastre de familie. Nu stăm cu telefonul la masă și ne uităm pe telefon.
Pe de altă parte, calitatea conținutului urmărit de copii e mult mai importantă decât timpul petrecut. Dacă mă uit la un documentar istoric, la un documentar care vizează viața noastră de zi cu zi, e una. Dacă stau tot timpul pe site-uri de jocuri, e alta.
6. Europa Liberă: Cât este recomandat ca un copil să stea pe telefon?
Doina Pleșca: Depinde foarte mult de vârsta copilului. De exemplu, în perioada 7-9 ani se recomandă numai mult de o oră, o oră și jumătate.
La copiii de 10-12 ani, cam două ore. La adolescentul de 13-15 ani nu mai mult de trei ore.
Din nefericire, într-un fel recomandăm noi și altceva se întâmplă cu copiii, care stau cu orele pe telefoane.
Din nefericire, mulți copii nu mai citesc o carte, nu mai merg la o expoziție, nu mai merg la un spectacol sau la un concert de muzică clasică, elemente care de fapt îți dezvoltă dragostea de frumos.
7. Europa Liberă: Ce le spunem copiilor despre anonimatul din online care le poate face rău? În sensul că sunt oameni care le pot face rău.
Doina Pleșca: Important este, pentru a căpăta încrederea copilului, ca noi să fim cel mai bun exemplu.
Noi să-i arătăm pe ce site-uri ne uităm, să motivăm folosirea site-urilor respective în activitățile noastre și să fim cât mai deschiși vizavi de copii.
Comunicarea referitoare la pericolele la care copilul este expus este importantă.
Intrând pe diferite site-uri cu informații nu de puține ori false, inducerea unor păreri, idei reprezintă mari pericole pentru un individ nestructurat psihologic așa cum este copilul.
Așa încât monitorizarea atentă de către părinte, comunicarea cu copilul, trebuie făcută cât de des este posibil. Dar nu trebuie să fim agresivi cu ei, să le interzicem. Noi trebuie să ajungem să fim buni prieteni cu copiii noștri pentru a putea să le deschidem și cele mai încuiate odăițe din sufletele lor.
Însă există pericolul ca viața privată online, imaginea personală să nu-i satisfacă și să intre în niște perioade în care nu mănâncă, să fie năpădiți de tristețe generată de aspectul lor fizic și care până la urmă se transformă în niște traume. Nu e de mirare că au tulburări de comportament, sunt agresivi, sunt depresivi, au capacitatea de concentrare din ce în ce mai redusă și un interes vizavi de nou, de progres mult mai limitat.
Apropo de asta, un studiu de acum câțiva ani, dat publicității de Academia Americană de Pediatrie, a făcut un paralelism între capacitatea copilului de inițiativă, de creativitate și orele petrecute în fața ecranelor.
Pe măsură ce orele în fața ecranelor creșteau, rezultatele și performanțele școlare se reduceau. Dar recomandarea celor de la Academia Americană nu a fost interzicerea telefoanelor, ci a fost ca părințiii, de comun acord cu copiii, să aleagă subiecte care vizează îmbogățirea cunoașterii în detrimentul superficialității.
8. Europa Liberă: Pentru că vedeți zilnic zeci de copii și la spital și la policlinica unde lucrați, ce ați observat legat de folosirea telefoanelor de către copii?
Doina Pleșca: Este halucinant când vezi sugari, copii de la câteva zile la 12 luni, cu branulă, cu perfuzie, cu o mască de oxigen și care privesc nestingheriți pe diferite device-uri. Pentru că așa au fost învățați.
De asemenea, este foarte interesant, pentru că eu vorbesc foarte mult și cu copiii, și cu părinții, de aceea am observat problemele de lingvistică pe care le au copiii. Asta înseamnă că ei, în primul rând, nu vorbesc.
În al doilea, nu citesc. Pe de altă parte, există ceea ce se cheamă „autismul” indus de aceste device-uri. Copilul trăiește în lumea lui, se extrage din lumea noastră, ducându-se în lumea lui.
Și, din nefericire, pandemia, pe de o parte, a creat această oportunitate pentru copii, n-au mai putut să meargă în colectivitate, au fost izolați și și-au dat peste cap programul, au stat foarte mult pe device-uri, au devenit supraponderali sau obezi, cu capacitate limitată de alerga, de a face un sport.
9. Europa Liberă: Sunt țări europene precum Belgia, Franţa, Olanda, Italia, Spania, Ungaria şi Grecia care au interzis telefoanele în școli. Școlile din România au această posibilitate prin regulamentul școlar. Ce efect are acest lucru asupra elevilor?
Doina Pleșca: Sunt deja și în școlile de la noi niște căsuțe, niște locuri speciale ca ei să-și pună mobilele. Dar nu în toate școlile.
Dacă nu vom repoziționa școala acolo unde îi este locul, vom avea niște generații din ce în ce mai slab pregătite, care pot fi mult mai ușor manipulate, iar incultura duce din nefericire la dezastrul oricărei țări.
Ar trebuie să avem și noi cultura educațională, unitară în toate școlile, de la țară la oraș, iar telefonul ar trebui să dispară de la ore.
Copilul a venit la școală să învețe, nu are ce căuta cu mobilul pe bancă. Și toate astea trebuiesc făcute educațional, și nicidecum prin violență, prin trivialitate, printr-un limbaj inadecvat.
Să le explicăm faptul că noi, adulții, am devenit adulți respectând reguli, fiecare dintre noi având niște meserii în care disciplină, regulile, procedurile au trebuit și trebuie să fie respectate. Copilul de mic trebuie vă adopte această atitudine.
10. Europa Liberă: Sunt studii care arată că există o asociere între utilizarea ecranelor cu lumina albastră (telefoane, tablete) și calitatea somnului la adolescenți și copii. Cu câte ore înainte de a merge la culcare să nu se mai uite pe aceste dispozitive?
Doina Pleșca: Niciodată înainte de somn copiii nu trebuie să fie expuși [la ecrane], pentru a preîntâmpina ceea ce se cheamă tulburările de somn – care nu lasă copilul să se odihnească și, implicit, au un efect negativ asupra maturării cerebrale.
Efectul acela de pixeli ai ecranului este, de fapt, o stimulare intermitentă, luminoasă a creierului. Sunt indivizi care la această stimulare pot prezenta crize epileptice. Imaginile care se derulează într-o viteză amețitoare creează niște stimuli negativi, se pare că au un impact asupra anumitor zone cerebrale.
Pe de altă parte, există niște așa-numiți neurotransmițători, adică substanțe eliberate de creier, care au niște roluri importante în buna funcționalitate a acestuia. Și, de exemplu, există o sinteză crescută de dopamină care, eliberată fiind în cantitate mare prin aceste stimulări, poate determina, din nefericire, anxietate, iritabilitate, depresie. Nu vreau să mai spun ce se întâmplă la vârsta adolescenței, când există, uneori, și tentative de suicid.
Nu trebuie să uităm că cel mai bun medicament pentru creier, și mai ales asupra unui creier în plină dezvoltare, îl reprezintă somnul.
Mai bine merge și se plimbă, se joacă înainte de culcare, decât să stea în fața device-urilor. Acestea nu au ce căuta în camera copilului, pentru a evita expunerea lui mai ales în timpul somnului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
