Linkuri accesibilitate

Efectul deciziei CCR asupra condamnaților definitiv: sentința Alinei Bica a fost anulată. Riscul întoarcerii în țară


Alina Bica, fostă șefă a DIICOT, a obținut rejudecarea procesului beneficiind de efectele deciziei CCR privind completurile de 5 judecători.

Sentința de 4 ani de închisoare primită de Alina Bica a fost anulată de Înalta Curte, completul de cinci judecători, care i-a admis contestația în anulare. După Dan Sova, Bica este a doua beneficiară de deciziei Curții Constituționale. În perioada următoare sunt așteptate alte astfel de decizii.

Termenul la care va începe rejudecarea procesului a fost fixat pe 20 mai, potrivit minutei ședinței completului de cinci judecători. Este vorba de dosarul Ovidiu Tender și Adrian Videanu. La acest termen, Alina Bica a fost citată pentru audieri la Înalta Curte. Deocamdată, potrivit ultimelor informații, ea se află în Costa Rica împreună cu Elena Udrea, aflată și ea în aceeași situație.

Dacă se întoarce în țară pentru acest proces, își asumă un risc destul de mare, au declarat juriștii contactați de Europa Liberă, acela de a fi condamnată din nou la închisoare. Dacă înainte de prima condamnare a reușit să plece în Costa Rica, de data aceasta ar putea primi în timpul procesului interdicția de a părăsi România, dat fiind precedentul. Pe de altă parte, nici Alina Bica, nici Elena Udrea nu au reușit să obțină statul de refugiat politic în Costa Rica.

Avocatul Alinei Bica a făcut cererea de desființare a sentinței, prin contestație în anulare, o cale extraordinară de atac, în baza baza deciziei CCR privind nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecatori. Pe aceeași decizie s-a bazat și procurorul de ședință, care a pus și el concluzii de desființare în parte a sentinței.
.
"Concluziile sunt de admitere a solicitării, desființarea în parte a sentinței, iar completul de 5 judecători să dea termen pentru judecarea apelului făcut de Alina Bica și DNA", a cerut si procurorul de ședință

În minunta Înaltei Curți se precizează că este vorba numai de condamnarea Alinei Bica pentru ”infractiunea de favorizarea infractorului prevazuta de art. 269 alin.1 Cod penal”, dar că celelalte ”dispozitii ale deciziei penale atacate" sunt menținute”.

Alina Bica a contestat în anulare decizia definitivă dată de Înalta Curte în iunie 2018, prin care s-a decis menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare. Imediat după ce a făcut această contestație, executarea pedepsei a fost întreruptă și Alina Bica a fost pusă în libertate.

Într-o situație similară se află și Elena Udrea, fugită împreună cu Bica în Costa Rica, precum și Daian Popescu, Constantin Niță și alții. Dar primul care a beneficiat efectiv de decizia CCR și căruia i se va rejudeca dosarul este Dan Șova.

Acesta fusese condamnat la trei ani de închisoare pentru trafic de influență în dosarul CET Govora. Concret, Șova este acuzat că a obținut contracte de asistență juridică de la CET Govora pentru propria sa firmă de avocatura, afacere din care a obținut câte 10.000 de euro în fiecare lună.

Procesul care reîncepe pe 20 mai se referă la fapte petrecute între 2011 și 2014, existând riscul în cazul unui proces mai lung de trei ani să intervină prescrierea faptei. Pe de altă parte, în noile coduri penale, modificate de coaliția de la putere PSD-ALDE, termenele de prescriere a faptelor sunt mult reduse, situație în care Dan Șova, dar și alți condamnați care folosesc această cale de atac extraordinară, ar scăpa mai repede. Acesta este și motivul pentru care ministrul Tudorel Toader este presat de liderii PSD să dea mai repede o Ordonanță de urgență care să pună în acord Codurile penale cu decizia CCR. Aceste coduri ar putea să intre și în dezbaterea parlamentului în scurt timp, sub același motiv.

În următoarea perioadă sunt așteptate decizii ale Înaltei Curți în alte cazuri de condamnați definitiv care după decizia Curții Constituționale au depus contestații în anulare, fiind în prealabil puși în libertate.

XS
SM
MD
LG