Linkuri accesibilitate

Efectul rezultatelor slabe la simulări: subiecte mai ușoare și burta pe carte pentru Evaluarea națională


Rata de promovabilitate la simularea pentru evaluarea națională din acest an a fost de 53%
Rata de promovabilitate la simularea pentru evaluarea națională din acest an a fost de 53%

Rezultatele simulării pentru evaluarea națională sunt un bun barometru pentru pregătirea examenului din iunie. Există însă o diferență mare între promovabilitatea înregistrată la simulare și cea de la examenul propriu-zis. Experta în educație Oana Moraru ne-a explicat de ce se întâmplă acest lucru.

Simularea la evaluarea națională din acest an a adus un procent de promovabilitate de doar 53% în rândul elevilor care s-au prezentat la testare. De fapt, în ultimii cinci ani, la simulare, rata de promovabilitate a celor care s-au prezentat la examen, nu a depășit 53%, atingând chiar și cifre mai mici: 30,58% în 2016 sau 47% în 2018.

Cu toate acestea, experiența ultimilor ani arată că diferențele între rata de promovabilitate de la simulare și cea înregistrată la evaluarea națională ajung și la aproape 30%.

Elevul român se pregătește pentru examen doar cu două-trei luni înainte
Oana Moraru, fondatoarea platformei Vocea Părinților

De pildă, anul trecut, potrivit rezultatelor publicate pe site-ul Ministerului Educației Naționale, dacă, în urma simulării, care a avut loc tot în luna martie, gradul de promovabilitate a fost de doar 47%, în iunie, atunci când au avut loc adevăratele testări, gradul de promovabilitate a urcat la peste 73%.

De altfel, din martie și până în iunie, și numărul de note de 10 a crescut de aproape șapte ori, dacă luăm în calcul cifrele de anul trecut: de la doar 48 de note de zece la simulare, la 319, la evaluarea națională din iunie.

Oana Moraru, consilier educațional, fondatoarea Școlii Heklion și a platformei Vocea Părinților, a explicat, pentru Europa Liberă, că există două motive care generează această diferență.

„În primul rând, simulările au un grad de dificultate mai mare, iar în funcție de rezultate sunt calibrate subiectele pentru examen. De exemplu, anul acesta, la limba română, unul dintre subiecte a fost despre o vizită la muzeu, dar nu toți copiii au fost la un muzeu. Așa știu (cei care fac subiectele, n.r.) să formuleze mai accesibil subiectele și lasă pragul mai jos. În al doilea rând, elevul român se pregătește pentru examen doar cu două-trei luni înainte”, a argumentat ea.

​Pentru prima dată, în acest an, simularea s-a dat și pentru elevii de clasa a VII-a, iar dintre cei prezenți la această testare, au luate note mai mari sau egale cu 5 doar 52,4%. Iar dintre cei care au obținut o notă de promovare, majoritatea a avut note cuprinse între 5 și 7. Aceasta este, de altfel, o tendință care se întâlnește și, în simulările de la clasa a opta din ultimii ani.

Potrivit Minsterului Educației, rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții individuale cu elevii sau prin ședinte cu părinții, dar și la nivelul consiliului profesoral care ar putea decide luarea unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

Și ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a declarat, la Digi24, că rezultatele de la clasa a VIII-a, din punctul de vedere al promovabilității, „au fost teribil de nemulțumitoare”.

Cu toate acestea, atrage atenția Oana Moraru, simularea, în general, „nu este luată în serios”, mai ales că notele nu sunt trecute în catalog, de aceea rezultatele sunt mai slabe decât la evaluarea națională. Totuși, aceste testări sunt bune pentru elevi pentru că își văd, la rândul lor, nivelul și au timp să recupereze până la examenul din iunie.

„Am văzut copii care au făcut progrese de la nota 5-6 la simulare, la 8 la examen. Se poate”, a mai punctat fondatoarea plaformei Vocea părinților.

XS
SM
MD
LG