Linkuri accesibilitate

One-to-One | Elena Mateescu, directorul ANM: „Anul agricol e excesiv de secetos, în top 5. Vom avea fenomene extreme"


Elena Mateescu spune că anul acesta e în top 5 cei mai secetoși ani din istoria măsurătorilor meteorologice.

Directoarea generală a Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că avem secetă pedologică extremă - rezervă scăzută de apă în sol - în foarte multe zone din țară.

Cele mai afectate regiuni sunt: Moldova, Dobrogea, Muntenia, cea mai mare parte a Bărăganului, Banat, Crișana, Maramureș, sudul Olteniei, centrul Transilvaniei.

Aceasta susține că, în regiuni întregi din țară, a plouat în 10 luni de zile sub 200 de litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă, în medie, 10 litri pe lună. Până acum, avem doar o cantitate de 32% din normalul de precipitații al lunii iulie, în țara noastră.

Vara 2022 va fi una a extremelor meteorologice, iar lucrările pentru culturile agricole de toamnă vor fi întârziate, spune directoarea ANM.

Aceasta vorbește despre măsuri ce trebuie luate urgent: tehnologii care să permită conservarea apei în sol, schimbarea calendarului înființării lucrărilor agricole sau tehnologii dry-farming, care permit înființarea culturilor într-un sol secetos.

Principalele declarații pe scurt:

  • Despre anul 2022 din punct de vedere agricol: 2022 este un an agricol excesiv de secetos. După o toamnă secetoasă, am avut o iarnă blândă și secetoasă, apoi o primăvară cu o lună Mai care nu a respectat zicala “Plouă în mai, avem mălai”. Vara 2022 va fi una a extremelor meteorologice. Pregătirea terenului pentru campania noului an agricol, care va debuta la 1 septembrie 2022, va sta sub semnul deficitului de apă în sol. Lucrările de înființare a culturilor de toamnă, în acest an, vor fi întârziate;
  • Despre vremea în România, în următorii 2-3 ani: Cu siguranță vom vorbi de mai multe fenomene meteorologice extreme, indiferent de sezonul în care ne aflăm. Vom avea secetă, inundații, valuri de căldură. Vom trăi într-un tipar de vreme a extremelor care vor tinde să devină o normalitate;
  • Despre ce măsuri trebuie luate: Sectoarele care depind de resursa de apă vor fi din ce în ce mai afectate. Trebuie să regândim tehnologii care să permită conservarea apei în sol, tehnologii care să limiteze efectele secetei, schimbarea calendarului înființării lucrărilor agricole, tehnologii dry-farming, care permit înființarea culturilor într-un sol secetos;
  • Despre educație pentru mediu: Să stingem lumina după noi când plecăm din cameră, să închidem robinetul de apă atunci când ieșim din baie sau din bucătărie. Poate sună un clișeu, dar fiecare gest de acest fel pe care îl vom face încă de mici, cu siguranță, va avea un rezultat pozitiv pentru generațiile următoare;
Elena Mateescu despre schimbările climatice în 2022
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:20 0:00

Europa Liberă: Doamna Mateescu, ce schimbări ați remarcat anul acesta față de 2021? Cum arată anul 2022 din punctul de vedere al schimbărilor climatice?

Elena Mateescu: Cred că trebuie să pornim de la ideea că fiecare an a adus recorduri în ceea ce privește modul de manifestare a fenomenelor meteorologice extreme.

Anul acesta, 2021-2022, poate fi în top 5 cei mai secetoși ani din istoria măsurătorilor meteorologice și a adus noi recorduri în ceea ce privește modul de manifestare.

Dacă vorbim de perioada în care ne aflăm, sezonul de vară, deja luna iunie, prima lună din vara lui 2022, a adus al doilea cod roșu, cel mai timpuriu pentru caniculă în partea de vest, nord-vest a țării, acolo unde, în data de 30 iunie, ne-am apropiat de recordurile termice ale temperaturilor maxime în această parte a țării.

Ne amintim, vara lui 2021 a adus primul cod roșu de caniculă în partea de vest, nord-vest a țării, în data de 24-25 iunie, valorile de 39-40 de grade Celsius înregistrate în această perioadă a anului reprezentând recorduri ale valorilor maxime pentru această parte a țării.

Iată că nici anul acesta nu a făcut excepție. În 30 iunie, am avut cod roșu de caniculă pentru 6 județe în partea de vest, nord-vest a țării.

Areale din Moldova, Dobrogea și din Bărăgan, centrul Munteniei, sunt caracterizate de valori ale cantităților de precipitații, în cele 10 luni, sub 200 de litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă 10 litri pe lună.

1 iulie, luna lui Cuptor, a debutat, de asemenea, cu cod roșu pentru aceste zone. Val de căldură persistent instalat încă din 29 iunie până în data de 5 iulie, când în foarte multe zile consecutive, observăm, în aproape o săptămână, temperaturile au depășit pragul unei zile de caniculă, pe fondul unei secete pedologice, de asemenea prelungite.

Dacă analizăm anul agricol curent, 1 septembrie 2021 - 11 iulie 2022, putem să considerăm că, din cele 10 luni și o decadă, doar în două luni, în acest an agricol, precipitațiile s-au situat peste normele climatologice, decembrie și aprilie.

Din păcate, restul lunilor au adus valori sub normele climatologice și la acest moment discutăm de secetă pedologică extremă în bună parte din țară, cele mai afectate zone fiind Moldova, Dobrogea, Muntenia, de fapt, cea mai mare parte a Bărăganului, Banat, Crișana, Maramureș, dar, de asemenea, vorbim și de sudul Olteniei sau centrul Transilvaniei.

Însă, areale din Moldova, din Dobrogea și din Bărăgan, centrul Munteniei, sunt caracterizate de valori ale cantităților de precipitații, în cele 10 luni, sub 200 de litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă în medie 10 litri pe lună.

Europa Liberă: Vara acestui an, vara lui 2022, credeți că poate deveni cea mai călduroasă din istoria României?

Elena Mateescu: La acest moment, luna iunie este a 5-a lună cea mai caldă de când se fac măsurători meteorologice în România, a 3-a lună cea mai secetoasă din istoria măsurătorilor.

Iată că și Luna lui Cuptor, la acest moment, înregistrează o abatere termică pozitivă de 1,2 grade Celsius față de normal, iar cantitatea de precipitații reprezintă doar 32% din cât ar fi normal.

Luna iunie, cea mai ploioasă lună a verii și a anului în țara noastră, a înregistrat doar o cantitate de 45% din ceea ce ar fi normal.

Însă, pentru zona Dobrogei, în Moldova și Muntenia, precipitațiile au reprezentat chiar valori de până la 20-25% din norma lunii iunie.

Ar fi trebuit să avem în mod tradițional o lună iunie ploioasă, iată că anul acesta a confirmat faptul că frecvența anilor secetoși în țara noastră, începând din 1901 și până în prezent, ne arată, în mod evident, ce înseamnă efectul schimbărilor climatice prin alternanțe de ani secetoși cu perioade în care, într-adevăr, cantitățile de precipitații pe secvențe scurte de timp pot genera situații de natură hidrologică.

Moldova, Dobrogea, Muntenia, sudul Olteniei, Banat, Crișana, Maramureș, chiar și centrul Transilvaniei, rămân tradițional afectate de secetă.

Putem confirma din statistica fiecărui deceniu, din 1901 până în prezent, că, dacă în intervalul 1901-2000, în medie, pe deceniu, înregistram unul până la cel mult 3 ani secetoși, deceniul 2001-2010, 2011-2020 înregistrează deja 5 ani secetoși, iar deceniul actual 2021-2030 debutează cu un an excesiv de secetos.

Aceasta nu face decât să confirme că zone vulnerabile, precum Moldova, Dobrogea, Muntenia, sudul Olteniei, Banat, Crișana, Maramureș, chiar și centrul Transilvaniei, rămân tradițional afectate de secetă, în sezonul în care, în acest an, în mai și iunie, iată că și iulie, sunt caracterizate prin nevoi acute de apă pentru culturile agricole, perioada consumului maxim față de apă, așa o numesc agricultorii.

Din păcate, acest an a fost unul al extremelor. Fenomenele meteorologice extreme, caracteristice sezonului de vară, nu au lipsit, pentru că vorbim de condiții favorabile atunci când o cantitate mai mare de umezeală în atmosferă asociată și cu căldură mai multă în sistemul climatic generează fenomene meteorologice specifice anotimpului de vară, averse torențiale, însoțite de descărcări electrice, desigur vijelii, căderi de grindină.

Și acest lucru a fost specific și pentru luna iunie, nu în aceeași manieră cu luna iunie a anului 2020. Dar, totuși, prin modul de manifestare, considerăm că acestea au putut genera la nivel local situații care au afectat.

Europa Liberă: Deci, să ne obișnuim cu ploi torențiale, cu furtuni, vijelii. Nu o să mai avem ploi liniștite?

Elena Mateescu: Cu siguranță, modul de manifestare devine un tipar de vreme normală. În deceniile anterioare, toamna era caracterizată de ploi liniștite, care aduceau apă în sol sau aveam ierni cu strat de zăpadă continuu, care permiteau acumularea apei în sol. Agricultorii numesc perioada noiembrie-martie perioada de acumulare a apei în sol.

Iernile cele mai recente, începând din 2006 și până în prezent, au fost cele mai călduroase și, din păcate, cu cantități mai puține de precipitații, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și în acest an agricol, după o toamnă secetoasă, am avut o iarnă blândă și secetoasă, iată, o primăvară cu o lună Mai care nu a respectat zicala “Plouă în mai, avem mălai”.

Din păcate, iată și prima lună de vară, de asemenea, foarte secetoasă. Și nici Luna lui Cuptor nu va putea face excepție, în condițiile în care estimările, cel puțin până în jurul datei de 1 august, indică o probabilitate foarte mare de a avea în continuare un deficit de precipitații.

Elena Mateescu și perspectivele unei crize alimentare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:44 0:00

Europa Liberă: E limpede că producția va avea de suferit. Vorbim și de criză alimentară. Avem un război aproape de noi. Prețurile alimentelor cresc, ating niveluri record provocând criză alimentară mondială. Ce-ar putea urma?

Elena Mateescu: Vorbesc din punctul de vedere al specialistului în agro-meteorologie. O să vedem dacă luna iulie se va confirma și va rămâne în topul lunilor iulie cele mai secetoase din istoria măsurătorilor meteorologice.

Până acum, avem doar o cantitate de 32% din normalul climatologic al lunii iulie în țara noastră și estimările indică o probabilitate ridicată de a avea în continuare, până la sfârșitul lunii, cantități deficitare de precipitații.

Este posibil ca și a doua lună de vară să rămână în top 5 cele mai secetoase, așa cum s-a întâmplat și cu iunie. Practic, vara 2022 va fi una a extremelor meteorologice, din păcate, în detrimentul nevoii acute de apă.

Pregătirea terenului pentru campania noului an agricol, care va debuta la 1 septembrie 2022, va sta sub semnul deficitului de apă în sol. Lucrările de înființare a culturilor de toamnă, în acest an, vor fi întârziate.

Dacă această tendință va rămâne și se va confirma, cu siguranță, pregătirea terenului pentru campania noului an agricol, care va debuta la 1 septembrie 2022, va sta sub semnul deficitului de apă în sol, ceea ce va face ca lucrările de înființare a culturilor de toamnă, în acest an, să fie unele întârziate și în condiții mai puțin favorabile. De fapt, pentru cultura de rapiță, ar trebui să începem campania de însămânțare de la mijlocul lunii august.

Europa Liberă: Spuneați dumneavoastră că perioada 2012-2021 este cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor în România. 2022 cum se anunță până la final?

Elena Mateescu: 2022 este un an agricol excesiv de secetos. Un an în top 5 posibil cei mai călduroși. Începând din 2000 s-au înregistrat cei mai călduroși ani din 1901 și până în prezent.

Și da, putem să confirmăm faptul că perioada 2012-2021 reprezintă perioada cea mai caldă de 10 ani consecutiv, în care România a înregistrat abateri termice pozitive mai mari de 0,5 până la 1,96 grade Celsius față de normalul climatologic anual, din punctul de vedere al temperaturii medii anuale.

Anii 2019 și 2020 rămân în top 1 și 2 cei mai călduroși ani. Anul 2019 se apropie de ținta Acordului de la Paris, 2 grade, 1,96 abatere termică pozitivă, ceea ce cu siguranță va impune noi măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice. De fapt, 1,5 reprezintă pragul prin care trebuie operaționalizate măsurile de adaptare pentru fiecare sector în parte.

Elena Mateescu despre încălzirea globală și ce urmează în 2, 3 ani
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:18 0:00

Europa Liberă: Vorbim despre încălzirea globală. Ce vor însemna pentru noi următorii 2, 3 ani?

Elena Mateescu: În condițiile în care și scenariile climatice viitoare confirmă posibilitatea să înregistrăm temperaturi medii anuale sau sezoniere în creștere, asociate și cu un grad mai mare de vapori de apă în atmosferă, cu siguranță vom vorbi de mai multe fenomene meteorologice extreme, indiferent de sezonul în care ne aflăm.

Cu siguranță, vom vorbi din ce în ce mai intens de secete, inundații, valuri de căldură care ne vor face să ne schimbăm viața noastră de zi cu zi.

Europa Liberă: Cum credeți că va arăta viața noastră și viața copiilor noștri?

Elena Mateescu: Într-un tipar de vreme a extremelor care vor tinde să devină o normalitate. Indiferent unde ne aflăm pe planeta Pământ, observăm că se întâmplă fenomene meteorologice extreme care afectează, din păcate, bunurile materiale și viața oamenilor.

ANM: E nevoie de măsuri urgente pentru a limita efectele secetei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:34 0:00

Europa Liberă: Spuneați dumneavoastră anul trecut, pe vremea aceasta, că, dacă nu implementăm măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice, ca să ajungem la neutralitate climatică în 2050, cu siguranță efectele asupra anumitor sectoare pot fi ireversibile. Cum arată situația și ce sectoare sunt puternic lovite?

Elena Mateescu: În acest an, seceta a afectat nu doar agricultura. Observăm resursele de apă, observăm ce se întâmplă cu debitul Dunării.

Cu siguranță, sectoarele care depind de resursa de apă vor fi din ce în ce mai afectate. Dacă este să vorbim de agricultură, efectele pot fi unele dintre cele mai severe într-un an în care apa reprezintă o resursă limitativă.

Trebuie să regândim tehnologii care să permită conservarea apei în sol și tehnologii care să ne asigure să limităm efectele, fie că vorbim de secetă, fie că vorbim de perioade în care cantitățile de precipitații sunt excedentare.

Ma refer aici la schimbarea calendarului înființării lucrărilor agricole. M-aș referi la tehnologii dry-farming, care permit înființarea culturilor într-un sol secetos, m-aș referi la o nouă structură a culturilor de câmp, atunci când luăm în considerare să acoperim riscul de pierdere asupra unei singure varietăți, când acea varietate este considerată cea mai sensibilă la ceea ce înseamnă lipsa apei în sol.

Și, cu siguranță, aceste lucruri, dacă vor fi puse într-un sistem integrat de management al culturilor, rezultatele pot fi unele pozitive.

La finele anului, România va beneficia de o platformă națională de adaptare la schimbările climatice, o platformă web în care vom găsi date climatice la nivel de unitate administrativ-teritorială.

Sectoarele care depind de resursa de apă vor fi din ce în ce mai afectate. Trebuie să regândim tehnologii care să permită conservarea apei în sol, tehnologii dry-farming, care permit înființarea culturilor într-un sol secetos.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este lider de proiect. Administrația Națională de Meteorologie a realizat analiza condițiilor istorice la nivel de unitate administrativ-teritorială și scenarii climatice viitoare, precum și efectele schimbărilor climatice actuale și viitoare asupra celor 13 sectoare economice vulnerabile la schimbările climatice din țara noastră.

Strategia națională de adaptare la schimbările climatice a fost actualizată. De asemenea, și planul național de adaptare. Acestea sunt transmise către ministerele de resort pentru punct de vedere.

Vom găzdui primul centru european de agro-meteorologie din lume. Suntem promotorii unui proiect de țară în cadrul Congresului Mondial de Meteorologie, din iunie 2019, când a fost aprobată inițiativa României de a găzdui acest centru.

Ei bine, acest centru va aduce către agricultorii români și din Europa informații bazate pe tehnici și tehnologii noi, satelitare, de monitorizare a parametrilor agro-meteorologici, fie că vorbim de secetă, fie că vorbim de perioade cu precipitații abundente.

Europa Liberă: Cum am ajuns aici? Care sunt greșelile fatale pe care le-am făcut?

Elena Mateescu: Vorbim despre respectarea limitărilor privind creșterea temperaturii medii anuale a aerului, vorbim și de atingerea obiectivului de neutralitate climatică în 2030-2050, reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, principala sursă în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice din ce în ce mai evident și agresiv asupra sectoarelor economice și asupra vieții noastre de zi cu zi. Cu siguranță, aceste lucruri vor face obiectul agendei naționale și internaționale.

Să stingem lumina după noi în cameră, să închidem robinetul de apă atunci când ieșim din baie sau din bucătărie. Fiecare gest va avea un rezultat pozitiv pentru generațiile următoare.

Europa Liberă: Educația pentru mediu e foarte importantă pentru copiii noștri, pentru noi înșine. Ce i-ați spune unui copil? Cum a ajuns omul să facă rău planetei pe care trăiește?

Elena Mateescu: Să fim mai prietenoși cu mediul, să încercăm să înțelegem natura, să nu poluăm. De pildă, să stingem lumina după noi în cameră, să închidem robinetul de apă atunci când ieșim din baie sau din bucătărie. Poate sună un clișeu, dar fiecare gest de acest fel pe care îl vom face încă de mici cu siguranță va putea să aibă un rezultat pozitiv pentru generațiile următoare.

Europa Liberă: Spuneați dumneavoastră că ar trebui regândit totul pentru a face față schimbărilor climatice. Ce ați recomanda autorităților, Guvernului?

Elena Mateescu: Administrația Națională de Meteorologie, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a finalizat actualizarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice, adoptată de Guvernul României în 2016.

Dar, suntem în 2022 și ea trebuia să includă ultimele cerințe prin ceea ce s-a întâmplat prin Acordul de la Paris sau legea europeană a climei sau Green Deal, Pactul ecologic european.

Și atunci, și Guvernul României trebuie să se alinieze acestor cerințe, ca stat membru al Uniunii Europene.

Planul național de adaptare include măsuri de adaptare pentru fiecare din cele 13 sectoare. Cu siguranță, atunci când documentul va fi în dezbatere publică, fiecare dintre noi va putea să aducă un punct de vedere.

Atacul nisipurilor mișcătoare. Cum poate fi oprită deșertificarea Olteniei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:34 0:00

  • 16x9 Image

    Adriana Nedelea

    Adriana Nedelea este jurnalistă și trainer dicție. Lucrează în presă de aproape 17 ani. Numai în televiziune are o experiență de peste 12 ani, în redacțiile Digi24 și Realitatea TV. În prezent, colaborează cu Europa Liberă România pentru realizarea de interviuri pe teme de actualitate. De asemenea, în fiecare zi de luni, de la ora 18:15, realizează emisiunea Piața Victoriei la Europa FM. 

    A absolvit masterul Terapia logopedică în procesele de comunicare, Facultatea de Psihologie, Universitatea București. Este licențiată în Jurnalism și Științele Comunicării.

XS
SM
MD
LG