„Admite, în parte, cererea formulată de recurenta inculpată Udrea Elena Gabriela şi sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală şi art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale”, se arată în minuta instanței, citată de Mediafax.
Primul termen al procesului a fost fixat pe 12 noiembrie.
În dosarul Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare, Elena Udrea a introdus două căi extraordinare de atac: recurs în casație și contestație în anulare.
Contestația în anulare a fost făcuta după decizia CCR care declara nelegala constituire a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte. Procesul a fost însă suspendat, după ce judecătorii ÎCCJ au sesizat Curtea Europeană de Justiție (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanțe naționale de a nu aplica o decizie a Curtii Constituționale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunității europene.
Concret, articolul 438 din Codul de procedură penală se referă la cazurile în care se poate face recurs în casație, iar alineatul 1) în privința căruia a fost admisă excepția de neconstituționalitate arată: „Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri: 1. în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; 2. hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; 3. instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; 4. judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; 5. judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; 6. ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; 7. inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; (...) 10. instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; 12. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; 13. instanța și-a întemeiat hotărârea pe probe pentru care a fost aplicată sancțiunea excluderii sau în mod greșit s-a aplicat sancțiunea excluderii cu privire la probe legal administrate; 14. instanța nu s-a pronunțat asupra unuia sau mai multor motive de apel”.
Veronel Rădulescu, avocatul Elenei Udrea, a ridicat, marți, două excepții de neconstituționalitate, la termenul stabilit în apelul prin care fostul ministru al Turismului solicită anularea condamnării în dosarul „Gala Bute”.
O excepție de neconstituționalitate a fost respinsă de instanța supremă.
Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Aceasta se afla, la momentul pronunțării deciziei definitive, în Costa Rica, unde a fost încarcerată.
Ulterior, Udrea a fost eliberată din detenție în urma deciziei CCR privind completurile de 5 judecători. În urmă cu câteva luni, Elena Udrea s-a întors cu fiica sa în România.
Facebook Forum