Noul ministru al Educației, Daniel David, admite la one2one că elevii de liceu nu vor avea nici în anul școlar 2025 - 2026 manuale noi.
Elevii de liceu învață de două decenii după manuale în care se vorbește despre perspectiva României de a adera la Uniunea Europeană, deși România este din 2007, adică de 18 ani, stat membru al blocului comunitar.
Ministrul Educației spune în interviul de la Europa Liberă că, până la tipărirea de noi manuale, instituția trebuie să parcurgă mulți alți pași: evaluarea conținutului propus de echipa fostei ministre a Educației, dezbateri publice, licitație.
Pe de altă parte, Daniel David declară că profesorii trebuie „să-i facă pe copiii să iubească democrația”.
Oficialul – fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – crede că orice absolvent al școlii românești obligatorii ar trebui să fie un apărător al democrației, iar profesorii ar trebui să discute cu elevii despre pluralismul politic și extremism.
Daniel David mai spune că, până în luna mai, Ministerul Educației va fi auditat, iar după alegerile prezidențiale va discuta cu Guvernul despre extinderea unor programe educaționale care acum sunt limitate din cauza restricțiilor bugetare.
Printre acestea – „Masă sănătoasă la școală”, program acum în vigoare în aproximativ 1.400 de școli. Peste 650.000 de elevi primesc masa de prânz la școală, în valoare de 15 lei, iar Guvernul și-a asumat, deja de două ori, dublarea numărului beneficiarilor.
Tot în 2025, ministrul Educației vrea să implementeze un sistem de premiere a cadrelor didactice care au rezultate peste medie.
Cele mai importante declarații
- Despre eșecul școlii românești în a-i învăța pe elevi importanța valorilor democrației: „Noi nu ne pregătim bine absolvenții – nu numai în preuniversitar, nici măcar în zona universitară – pentru a fi buni specialiști, dar și buni cetățeni. [Profesorii] să-i facă pe copii să iubească democrația și ce înseamnă o societate democratică! Simplul fapt că bifezi o lecție și că vorbești despre instituțiile europene într-o manieră plicticoasă nu înseamnă că ți-ai atins obiectivul.”
- Despre bugetul Educației în 2024: „Mă aștept ca bugetul să nu fie mai mic, nici măcar egal cu cel de anul trecut, trebuie să fie un pic mai mare. Dacă luați în calcul și proiectele europene, după execuția finală, în zona educației s-a ajuns la 4,3 % (n.r. în 2024).”
- Despre amânarea înlocuirii manualelor de liceu, vechi de 20 de ani: „Cred că foarte realist și cinstit față de acest demers, dacă vrem să-l facem serios, este că va intra în rol de anul viitor […] Depinde ce ne va spune dezbaterea publică.”
- Despre amânarea extinderii programului de reducere a abandonului școlar „Masă sănătoasă la școală”: „Va fi scopul meu ca, în luna iunie, să cer diferența de bani, fiindcă masa caldă nu e doar o chestie socială […] Pentru mine, în zona educației, prioritatea zero este masa caldă.”
Abandonul școlar și copiii care se culcă flămânzi: „Nu știam că lucrurile sunt chiar atât de grave”
În România, abandonul școlar este aproape 17%, iar unul dintre programele sociale care ar putea să îl reducă este „Masă sănătoasă la școală”.
Statisticile Ministerului Educației arată că primirea de alimente convinge mulți copii săraci să nu abandoneze școala.
Ministerul Educației a constatat că numărul elevilor din 473 de școli care fac parte din programul național „Masă sănătoasă” a crescut cu 11.500 doar în 2024.
Guvernul și-a propus să extindă programul la cel puțin un milion de elevi, însă nu sunt bani pentru asta, admite la one2one ministrul Educației.
Daniel David promite că, în iunie, va cere Guvernului bani pentru ca un milion de copii să primească prânzul la școală.
„Toți înțelegem că începutul de an e complicat, dar dacă condițiile economico-financiare se așează și începem să discutăm, să mai relaxăm unele criterii și să ajutăm unele domenii, în zona Educației, cred că prioritatea zero trebuie să fie masa caldă”, a spus profesorul universitar Daniel David.
Pe de altă parte, ministrul Educației spune că, deocamdată, nu poate promite că Legea Învățământului Preuniversitar va putea fi respectată în ceea ce privește acordarea, în 2025, a voucherelor culturale pentru unii elevi.
Elevii români de clasa a IV, progrese mari la Matematică
Ministrul Educației a comentat și rezultatele elevilor români de școala primară și gimnazială la ultimele teste TIMSS (Tendințe în studiul internațional de matematică și știință), publicate la sfârșitul anului 2024.
Daniel David spune că progresul semnificativ se datorează inclusiv introducerii clasei zero, obligatorie între grădiniță și clasa I, din 2012.
„Ne-au bucurat efectiv că este o creștere spectaculoasă în zona Matematicii și în zona Științei, la testele din preuniversitar, în zona învățământului primar […] Un factor important este reforma planurilor cadru, curriculum și toate celelalte lucruri care s-au făcut acolo”, a explicat noul ministru al Educației.
Potrivit rezultatelor la testele TIMSS, care se realizează odată la patru ani și care verifică competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) ale elevilor din aproape 60 de țări, la testarea din 2023 elevii români au avut rezultate peste medie.
Elevii români de clasa a IV au avut cel mai mare progres din învățământul preuniversitar la Matematică: 542 de puncte, cu 39 de puncte peste media internațională și cu 60 peste punctajul obținut la testarea din 2011.
Elevii de clasa a IV din România au avut un punctaj peste media internațională și la Științe, la testele TIMSS din 2023. Ei au obținut 526 de puncte, cu 32 de puncte peste media internațională.
La aceeași evaluare, elevii români de clasa a VIII-a, care au concurat cu elevi din aceeași clasă din alte 43 de țări, au avut rezultate peste medie la Matematică și sub medie la Științe.
Rezultatele au arătat că 83% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.