Legislativul european a respins miercuri moțiunea care se opunea includerii energiei nucleare și gazelor ca surse de energie durabilă din punct de vedere ecologic.
278 de europarlamentari au votat în favoarea rezoluției, 328 împotrivă și 33 s-au abținut.
Parlamentul European nu a avut obiecții la Actul delegat al Comisiei Europene în materie de taxonomie care include activități specifice de energie nucleară și gazoasă, în anumite condiții, în lista activităților economice durabile din punct de vedere ecologic acoperite de așa-numita taxonomie a UE, arată un comunicat al PE
Întrucât Comisia consideră că investițiile private în gaz și activități nucleare au un rol în tranziția ecologică, a propus clasificarea anumitor activități de gaze fosile și energie nucleară ca activități de tranziție care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice.
Dacă nici Consiliul nu se opune propunerii Comisiei până pe 11 iulie 2022, Actul delegat al taxonomiei va intra în vigoare și se va aplica de la 1 ianuarie 2023.
Regulamentul taxonomiei face parte din planul de acțiune al Comisiei privind finanțarea creșterii durabile și are ca scop stimularea investițiilor ecologice și prevenirea „greenwashing-ului”.
Taxonomia UE este un sistem de clasificare care oferă firmelor şi investitorilor un limbaj comun pentru identificarea activităţilor economice considerate durabile din punctul de vedere al mediului, pentru ca UE să poată deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi să îndeplinească obiectivele pentru 2030 prevăzute în Acordul de la Paris.
Comisia Europeană a salutat miercuri votul eurodeputaților.
„Acest vot reprezintă o recunoaștere importantă a abordării noastre pragmatice și realiste de a ajuta multe state membre pe calea lor de tranziție către neutralitatea climatică. Neutralitatea climatică este obiectivul și obligația noastră legală. Ne angajăm să folosim toate instrumentele disponibile pentru a ne îndepărta de sursele de energie cu emisii mari de carbon.”
Agresiunea militară neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei se adaugă la urgența accelerării tranziției curate, punctează Comisia.
„Planul REPowerEU și Actul delegat complementar reflectă această realitate și ajută la reducerea dependenței noastre de gazul rusesc”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat remis presei în aceeași zi.
Mairead McGuinness, comisarul responsabil cu serviciile financiare, stabilitatea financiară și uniunea piețelor de capital, a declarat despre propunerea Comisiei că este una „pragmatică” pentru că se asigură că investițiile private în gaze și energie nucleară, necesare pentru tranziția energetică, „îndeplinesc criterii stricte.”
„Investițiile în surse regenerabile sunt deja prioritare în taxonomia noastră - acesta este viitorul nostru. Propunerea noastră asigură transparența, astfel încât investitorii să știe în ce investesc. Astăzi aduce claritatea atât de necesară poziției UE”, spune McGuinness.
Includerea activităților tranzitorii de gaz și energie nucleară reprezintă o parte a întregii taxonomii a UE care se concentrează pe energiile regenerabile.
Energiile regenerabile vor continua să fie punctul central al investitorilor verzi și al creării de produse financiare verzi, dă asigurări Comisia Europeană.
Actul delegat complementar va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2023.
Ce presupune „taxonomia verde”. Miza pentru România
Comisia Europeană a prezentat pe 2 februarie Actul delegat al taxonomiei climatice complementare privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, care acoperă anumite activități de gaze și energie nucleară.
Actul delegat privind clima complementară introduce activități economice suplimentare din sectorul energetic în taxonomia UE.
Textul stabilește condiții clare și stricte sub rezerva cărora anumite activități nucleare și de gaze pot fi adăugate ca activități tranzitorii celor deja reglementate de primul act delegat privind atenuarea și adaptarea la climă, aplicabil. de la 1 ianuarie 2022.
Aceste condiții stricte prevăd atât pentru gaz, cât și pentru energia nucleară că vor contribui la tranziția către neutralitatea climatică, că îndeplinește cerințele de siguranță nucleară și de mediu și că contribuie la tranziția de la cărbune la surse regenerabile.
De asemenea, documentul introduce cerințe specifice pentru întreprinderile din sectoarele de gaz și energie nucleară.
Textul Actului delegat complementar urmează consultărilor experților cu Grupul de experți al statelor membre privind finanțarea durabilă și Platforma privind finanțarea durabilă.
Votul de miercuri, din Parlamentul European privește direct și România care se bazează pe gaze naturale și pe energie nucleară.
De altfel, eurodeputații români au susținut propunerea Comisiei, indiferent dacă fac parte din PPE sau din Renew Europe.
Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat votul Parlamentului European.
„România va deveni independentă energetic (...) iar independența energetică ne-o vom dobândi folosind energia nucleară, energia regenerabilă și gazul ca și combustibil de tranziție. Strategie susținută și de Consiliului Suprem de Apărare a Țării. În contextul actual de securitate, la ședința CSAT din luna martie, s-a punctat clar că se impune realizarea independenței energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile”, a scris pe Facebook ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, într-o postare menită a da replica „trompetelor rusești de destabilizare ale României”.
Gândite pentru a direcționa capitalul privat către proiecte ecologice, regulile de taxonomie își propun să stabilească un standard european pentru investiții durabile. Numai că discuția s-a extins cu cea despre noile investiții pe care Europa ar trebui să le facă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice dar și împotriva dependenței de gazul rusesc.
În urmă cu o lună, două comisii ale Parlamentului European au votat împotriva introducerii gazului și energiei nucleare pe lista energiilor sustenabile.
Comisia pentru Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) și Comisia pentru afaceri economice şi monetare (ECON) s-au opus propunerii Comisiei Europene cu 76 de voturi împotrivă, 62 pentru şi patru abţineri.
Înainte de votul de miercuri, eurodeputatul din partea verzilor, Bas Eickhout, a declarat, citat de Digi 24, că propunerea UE va crea stimulente artificiale pentru a investi în energie nucleară și gaze, în detrimentul energiei regenerabile necesare pentru a reduce rapid emisiile cauzate de încălzirea planetei.
Criticii propunerii Comisiei, chiar și consilieri ai săi, spun că centralele de gaze ar trebui să respecte limite de emisii mult mai stricte decât cele propuse de Comisie pentru a preveni schimbările climatice severe.
Comisia Europeană a inclus o limită mai mică de emisii într-o propunere din 2020, dar a modificat-o ulterior la presiunea unor state din blocul comunitar.
