„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de modul de compunere a completurilor de trei judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, a decis miercuri Curtea Constituțională, la sesizarea făcută de președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, în noiembrie trecut.
În punctul său de vedere trimis CCR, Teodor Meleșcanu a invocat decizia Curții care s-a pronunțat cu privire la legalitatea constituirii completurilor de cinci judecători la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, abilitate prin lege să judece înalți demnitari ai statului.
Curtea, a spus Meleșcanu, a stabilit că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. „Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii", explica atunci Meleşcanu.
În opinia sa, "dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat, a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii".
De asemenea, și Avocatul Poporului a sesizat, la rândul său, Curtea Constituţională, invocând sesizări ale cetățenilor din toată țara în legătură cu problema constituirii completurilor de 3 judecători.
La rândul său, Curtea Supremă a susținut în punctul de vedere transmis CCR, că nu există niciu conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ, și nicio culpă a legiuitorului, așa cum a reclamat Teodor Meleșcanu.
Instanţa supremă a amintit că, potrivit legii de organizare judiciară, Colegiul de conducere al Curții Supreme a fost abilitat explicit de parlament să aprobe regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a instanței supreme şi să exercite atribuţiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ.
În opinia magistraților instanței supreme, parlamentul a conferit colegiilor de conducere atribuţia de a stabili compunerea completurilor de judecată, cu respectarea cerinţei asigurării continuităţii acestora şi, implicit, a garantării dreptului la un proces echitabil.
"Autorul sesizării, preşedintele unei Camere a Parlamentului, reclamă, de fapt, Curţii Constituţionale nu o culpă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ci o eventuală culpă a legiuitorului însuşi, materializată în omisiunea acestuia de a legifera expres, iar nu prin delegare legislativă în favoarea Regulamentului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, modul de compunere a completurilor de judecată în sensul dorit de autorul sesizării", a scris Înalta Curte în punctul său de vedere trimis Curții Constituționale.
Citește și:
