Noile sesizări la CCR pentru completul de trei judecători pot produce un tsunami în justiție. Beneficiarii

Noile sesizări ale Curții Constituționale (CCR), înaintate în pragul alegerilor de Teodor Meleșcanu și Avocatul Poporului, pot duce, în cazul în care ar fi acceptate, la redeschiderea proceselor de corupție care au fost judecate de un complet de trei judecători(C3) la instanțele din țară, nu doar la Curtea Supremă, fiind posibilă - depinde de interpretare - chiar și redeschiderea proceselor finalizate.

Printre beneficiari s-ar afla Radu Mazăre, Jean Andrei, conferențiar la Faculataea de Drept a Universității București, Nicușor Constantinescu, Cristi Borcea.

Lista cuprinzătoare a beneficiarilor îi mai include pe Racu Constantin - 6 ani şi 10 luni închisoare, Dospinescu Ramona - 7 ani şi 6 luni închisoare, Marica Ion - 5 ani închisoare, Talpău Cristian - 4 ani închisoare, Chircă Nora Alina - 2 ani cu suspendare, Miron Dan - 2 ani cu suspendare, Ghițulescu Bogdan - 4 ani închisoare, Tudorache Răzvan Mircea - 2 ani cu suspendare, Barbu Paraschiva - 3 ani cu suspendare, Nejloveanu Niculae - 2 ani cu suspendare, Ceacâreanu Mihai Sergiu - 3 ani cu suspendare, Sandu Bogdan Gabriel - 4 ani închisoare, Ene Daniel - 3 ani cu suspendare, Giurgiucanu Giorgică - 5 ani şi 6 luni închisoare, Săvulescu Emil Dragoş - 5 ani şi 6 luni închisoare, Camboianu Mihai - 5 ani închisoare, Ionescu Valentin Gheorghe - 5 ani închisoare, Ruxandra Darie - 2 ani cu suspendare, Puşcaşi Marius - 3 ani închisoare, Puşcaşi Carmen - 3 ani cu suspendare, Rusu Graţiela - 2 ani cu suspendare, Radu Sanda Gabriela - 2 ani cu suspendare, Cealera Claudia - 2 ani cu suspendare, Budei Cristina - 2 ani cu suspendare, Pană Viorel - 2 ani cu suspendare.

Toți cei enumerați mai sus sunt condamnați în dosarul retrocedării frauduloase a plajelor din Mamaia, care au prejudiciat statul de peste 114 milioane de euro.

Cum s-a ajuns la sesizarea Avocatului Poporului

Sesizarea Curţii Constituţionale de către Teodor Meleşcanu şi Renate Weber, în legătură cu nelegala componenţă a completurilor de trei judecători ai instanţei supreme, au la bază o decizie a Curţii de Apel Constanţa care, pe 18 octombrie 2019, a admis cererea unui condamnat şi a sesizat CCR în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea unui articol din legea privind organizarea judiciară. Articolul cu pricina arată că „pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători”.

Zbaterile lui Giurgiucanu

Personajul la care au aplecat urechea preşedintele Senatului, Avocatul Poporului şi un judecător de la Curtea de Apel Constanţa este Georgică Giurgiucanu, condamnat în dosarul retrocedărilor plajelor din municipiul Constanţa. El a fost condamnat, pe 8 februarie 2019, la 5 ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, după ce făcut mai multe jonglerii cu ajutorul unui notar şi s-a dat drept moştenitor al unei moşii, fiind despăgubit de Radu Mazăre cu terenuri extrem de valoroase în centrul oraşului sau pe plajă. Potrivit legii, Giurgiucanu a fost condamnat de un complet de trei judecători de la instanţa supremă.

Prin teoria că judecătorii de la instanţa supremă nu au fost numiţi în complet în baza unei legi, ci a unui act administrativ emis de Colegiul de conducere al instanţei supreme, el încearcă să iasă din închisoare după numai câteva luni şi urmăreşte rejudecarea procesului. Sentința s-a dat în luna februarie a acestui an.

De altfel, Giurgiucanu a încercat şi în 2018, înainte de a fi condamnat definitiv de instanţa supremă, să suspende completurile de 3 judecători de la instanţa supremă. Pe 20 decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti i-a respins cererea ca neîntemeiată.

Potrivit unor surse judiciare, în spatele deciziei de a sesiza CCR pe nelegala compunere a completurilor de 3 jduecători de la instanţa supremă se află fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, aflat în prezent în penitenciar şi condamnat la 9 ani închisoare.

Fostul notar care predă Dreptul la Universitatea București

Un alt condamnat în acest dosar, la doi ani cu suspendare, este notarul Jean Andrei. Dacă CCR admite sesizarea, Jean Andrei ar fi un alt beneficiar direct. În ciuda condamnării, Andrei predă studenţilor de la Facultatea de Drept. Am întrebat facultatea cum gestionează această situaţie, răspunsul fiind acela că în Codul Muncii se arată că un condamnat îşi pierde slujba numai dacă primeşte o pedeapsă cu executare, pedepsele cu suspendare nefiind motiv de pierdere a locului de muncă. „Domnul lect. univ. dr. Andrei Aurel Jean este cadru didactic al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Consiliul Facultăţii de Drept a constatat că nu este competent să se pronunţe asupra situaţiei acestuia, competenţa aparţinând Universităţii din Bucureşti”, a răspuns Facultatea de Drept.

Conducerea instituției de învățământ a mai precizat- „Comisia de Etică a Universităţii din Bucuresti, în temeiul art. 312 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, art. 22, alin. 1, lit. (a) din Carta Universității din București și art. 14, alin 1, lit. (c) din Regulamentul de funcționare al Comisiei de Etică a Universității din București, printr-un punct de vedere emis, a ajuns la concluzia că persoanele care au fost condamnate definitiv pentru acte de corupție, în baza unei hotărâri judecătorești, sunt nedemne de a fi membre ale comunității universitare, în calitate de personal didactic și de cercetare, însă nu poate propune o sancțiune din cauza unor impedimente procedurale.

Totodată, precizăm că, în conformitate cu art. 56 alin. 1 lit. f din Codul muncii, „Contractul de muncă existent încetează de drept: (...) f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești”. Prin urmare, contractul individual de muncă nu încetează de drept în cazul condamnării definitive cu suspendare”, se arată în răspunsul transmis către Radio Europa Liberă de Flavius Baias, decanul Facultăţii de Drept din Bucureşti.

Se urmăreşte prescrierea faptelor

Dacă judecătorii CCR vor admite excepția, toţi inculpaţii din dosarul retrocedărilor vor scăpa de condamnări şi procesul se rejudecă. Cum procesul a durat 9 ani până la sentința finală, este posibil să intervină prescrierea faptelor.

La instanţa de fond, judecătoarea Corina Cornelia Dăescu Gheorghişan, care nu a dispus despăgubiri civile în acest caz, deşi prejudiciul este de 114 milioane de euro, potrivit DNA, l-a condamnat pe Giurgiucanu la trei ani închisoare cu suspendare, alte de fapte ale acestuia fiind considerate prescrise sau fiind pur şi simplu achitat.

Semnele de întrebare

Renate Weber a scris în sesizarea adresată CCR că "încălcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecată exprimă o exigență de ordine publică, a cărei încălcare atrage nulitatea absolută a actelor pronunțate de acesta (completul de trei judecători- n.r)”.

Or, în cazul în care s-ar forma o majoritate de cinci judecători ai CCR care să admită această prevedere, ar însemna - nulitatea absolută - redeschiderea proceselor de corupție de la toate instanțele, nu doar de la Înalta Curte.

Unii specialiști în drept, consultați de Europa Liberă, sunt de părere că, posibile mai multe variante.

1. CCR respinge sesizarea și se iau de la capăt doar procesele care nu au sentință definitivă, așa cum a stabilit fragila majoritate a CCR (cinci contra patru judecători) în vară, după condamnarea lui Liviu Dragnea.
2. CCR admite sesizarea, mai cu seamă cea a Avocatului Poporului, iar în acest caz se va pune problema rediscutării tuturor dosarelor, finalizate sau nu, de la toate instanțele din țară.
3. CCR poate admite în parte excepția invocată de Renate Weber, în numele Avocatului Poporului, iar în acest caz se poate decide inclusiv redeschiderea dosarelor cu sentință definitivă, dar numai pentru cele judecate la cea mai înaltă instanță a țării - Curtea Supremă.

Rămân câteva chestiuni de lămurit, după cum au explicat specialiștii consultați.

• Este posibil ca judecătorii CCR să revină la un interval de câteva luni asupra propriei decizii - în termenii de specialitate se numește reviriment de jurisprudență - pe aceeași speță și să lărgească efectele, adică rejudecarea și a dosarelor cu sentințe definitive? Ar fi, în acest caz, și Liviu Dragnea beneficiar (el a înaintat deja mai multe căi extraordinare de atac, o procedură care, în cazul în care este acceptată de instanța supremă, îl eliberează din închisoare și reia judecata).
• Dacă există contestarea specializării pe acte de corupție a judecătorilor de la Curtea Supremă din completurile de trei, este posibil să se pună în discuție și specializarea judecătorilor din completele de cinci judecători? După cum comenta un magistrat cu experiență considerabilă, când ai o majoritate la CCR constituită pe temei politic, „se poate întâmpla orice”.