Linkuri accesibilitate

Europa și „șantajul românesc”. Ce șanse mai are Kovesi la Parchetul European?


Fosta șefă a DNA se află la mâna unor aranjamente politice, dinamitate de dosarele penale de la București.

Desemnarea unui procuror-șef european, cursă în care Laura Codruța Kovesi a plecat ca favorită, este în final jocul unor negocieri politice care depășesc luptele intestine de la București. Cu toate acestea, politicienii europeni se află între un „șantaj românesc” și o poziție de principiu.

Avalanșa de declarații politice, atât la nivel european, cât și la București, de susținere a candidaturii fostei șefe a DNA la șefia Parchetului European (EPPO), se învârte practic în jurul unei singure constante: Laura Codruța Kovesi este pusă oficial sub urmărire penală la București, unde clasa politică aflată la guvernare îi este fățiș potrivnică.

Oricum ai privi situația, ancheta declanșată împotriva lui Kovesi, care este acuzată de luare de mită și abuz în serviciu, de către controversata secție de investigare a magistraților, împotriva căreia s-au pronunțat atât Comisia de la Veneția, cât și Comisia Europeană, atârnă de piciorul fostei șefe a DNA.

Kovesi se bucură de susținerea grupului popularilor și grupului liberal-democraților din Parlamentul European, iar prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, și-a exprimat de asemenea sprijinul pentru ea.

„Cred că, în lupta împotriva corupției, doamna Kovesi a făcut o treabă excelentă de-a lungul anilor și este un procuror foarte bun. Singurul lucru pe care pot să-l spun este că am văzut-o la lucru și cred că este un procuror excelent. A făcut o treabă foarte curajoasă în România”, a spus Timmermans, într-un interviu acordat Euronews.

Dat fiind faptul că el este candidatul susținut de socialiști la șefia Comisiei Europene (CE), poziția lui Timmermans, prim-vicepreședintele CE, ridică semne de întrebare asupra modului în care vor vota socialiștii europeni din Comisia LIBE a Parlamentului European, acolo unde se va da primul vot pentru viitorul șef al Parchetului European.

Deja în favoarea lui Kovesi s-au mai pronunțat lidera europarlamentarilor Partidului Popular European din Comisia LIBE, malteza Roberta Metsola, care domină numeric această comisie. De asemenea, liderul ALDE european, belgianul Guy Verhofstadt, și-a exprimat sprijinul pentru Kovesi.

Poziția de principiu exprimată de acești lideri europeni nu schimbă însă o realitate: numirea lui Kovesi la șefia EPPO ar însemna, în practică, un procuror-șef european aflat sub anchetă, care poate fi oricând chemat acasă, la București, pentru proceduri judiciare nu doar în dosarul făcut public recent, ci în toate cele 18 dosare penale deschise în baza unor plângeri pe bandă rulantă împotriva sa. Este o vulnerabilitate de necontestat și acesta pare să fi fost și obiectivul puterii de la București, care o boicotează fățiș pe Kovesi în această cursă europeană.

„Această anchetă întărește convingerea multora, care au privit dintru început Secția specială pentru investigarea magistraților ca pe un instrument politic, că în România magistratura se politizează. Deranjând candidatura, a început ancheta. Este atât de evident pentru orice om de bun simț, încât reacția occidentală nu face decât să întărească candidatura lui Kovesi”, arată analistul politic Cristian Pîrvulescu, pentru Europa Liberă.

„Sunt două teorii: una că îi face rău, alta că îi face bine, adică dacă te înjură unul compromis... Nu e nimeni născut ieri, prin politica europeană. Au mai văzut genul ăsta de kompromat, pe sistemul rusesc. Realitățile de acasă fiind într-adevăr un pic mai complexe, adică nu e nimic în alb și negru pe aici pe la București. Dar trebuie să știi să faci o sinteză corectă a unei realități complicate. Or, cei din Comisie, și cei care sunt de ani de zile băgați în povestea cu statul de drept cred că știu și bunele, și relele”, spune și analistul Sorin Ioniță de la Expert Forum.

Miza PSD-ALDE nu este însă doar internă, ci și în plan european, unde acțiunile puterii de la București rezonează tot mai des cu acțiuni similare din Ungaria sau din Polonia, state împotriva cărora UE a luat măsuri dure, precum activarea articolului 7 al Tratatului, tocmai din cauza acțiunilor de vulnerabilizare a statului de drept.

„Această acțiune urmărește formarea unei alianțe în Consiliu, în special în Consiliul JAI, acolo unde România are în momentul de față președinția și unde va încerca să atragă de partea sa un număr cât mai mare de state. Evident, în primul rând cele care au guverne iliberale”, mai spune Crsitian Pîrvulescu.

Jobul dorit de Kovesi este unul politic. Cedează UE la șantajul românesc?

Dacă orice încercare a unor grupuri de personaje politice dubioase de a compromite o carieră europeană va fi urmată de succes, pentru europeni e un moment delicat. Pentru că ei vor trebui să arate că într-adevăr cred în valorile pe care le susțin sau nu. Dacă într-adevăr vor ceda în fața șantajului românesc, vor ceda în fața oricărui șantaj
Cristian Pîrvulescu, analist politic

Cel mai adesea, retorica din spațiul public românesc, legată de cursa pentru șefia Parchetului European, uită câteva aspecte. În această cursă se mai află încă doi magistrați la fel de profesioniști ca și Laura Codruța Kovesi: unul din Germania, altul din Franța. Așadar, în cursa pentru acest post de prim rang se află două mari puteri europene din negocierile cărora este posibil ca România să conteze prea puțin sau chiar să lipsească cu desăvârșire.

„Peste capul României oricum e jocul din prima clipă, pentru că cei doi au susținerea țărilor lor, pe când Kovesi nu o are. Nu e problema că suntem noi o țară mică, ci ea chiar are opoziția autorităților de acasă, deci nu are cine să negocieze ceva pentru ea”, arată Sorin Ioniță.

Sigur că de aici încolo aranjamentele sunt politice, inclusiv cel în favoarea lui Kovesi ar fi unul politic”, spune și Cristian Pîrvulescu.

Astfel, decizia finală legată de acest post de procuror-șef european părăsește sfera competențelor și meritelor profesionale și va fi rezultatul unui lung șir de decizii politice: în Parlamentul European, dar și între guvernele statelor membre, care își vor exprima poziția prin votul ambasadorilor lor, reprezentanți la UE (COREPER).

„Principiile lor sunt puse la grea încercare. Vor fi confruntați cu propria lor retorică: sunt dispuși să meargă până la capăt în susținerea unui candidat anticorupție, stând și demonstrând că nu abandonează luptătorii pentru statul de drept în Europa de Est sau cedează la primul impuls”, mai spune analistul Cristian Pîrvulescu.

Primul test al daunelor provocate șanselor lui Kovesi, prin punerea sub acuzare într-un dosar controversat, la București, se va da pe 26 februarie, la Bruxelles, unde cei 60 de europarlamentari din Comisia LIBE (Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne) vor da un prim vot asupra listei celor trei candidaturi finale pentru poziția de șef al Parchetului European (EPPO).

În cazul în care Kovesi reușește să iasă câștigătoare din această cursă cu obstacole, ea va trebui să își schimbe jocul, consideră analistul Sorin Ioniță: „Va trebui să aplice alte tehnici de management decât la București. Acolo se construiesc lucrurile cu consens și cu profesionalism, mai puțin cu chestii de cowboy și împușcături de la șold”.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG