Cum o scrie Le Monde, contrar lui Giuseppe Conte, Pedro Sanchez sau Emmanuel Macron, cancelara Angela Merkel încă mai crede în simțul responsabilității concetățenilor ei, mai ales că în Germania nu s-au înregistrat «decât» 27 de decese, față de 3.400 în Italia, 638 în Spania și 372 în Franța. Așa încât, deocamdată germanii continuă să iasă și se deplaseze liber, cum vor, ca «înainte».
Macron a deplâns chiar ieri seară faptul că francezii iau măsurile impuse « à la légère ».
Se știe acum că Italia are deja mai mulți morți decât China. La Repubblica prezintă macabrul bilanț: 3.405 morți și peste 33.000 de bolnavi. La Repubblica amintește însă în același timp și cei 4.440 de vindecați. Corriere della Sera descrie modalitățile desfășurării armatei pe străzi, acum până și în Sicilia, în vreme ce în nord, în Bergamo, orașul cel mai atins, camioanele armatei sunt folosite pentru a duce morții la incinerare, cenușa fiind apoi distrusă la rândul ei.
Guvernul de la Roma a anunțat, de altfel, că măsurile de izolare vor fi prelungite și după data anunțată inițial de 3 aprilie. Franța va face la fel, fără a oferi încă o dată precisă. Pe deasupra, toate plajele franceze de la Mediterana au fost interzise de acces, întreg arcul sud al litoralului francez.
Germania și Polonia și-au închis frontierele, Spania a închis chiar și toate hotelurile, pe întreg teritoriul, iar la München, Süddeutsche Zeitung se oprește ca titlu principal asupra faptului că până și Donald Trump a anulat summitul G-7 care trebuia să se țină în iunie în legendara bază Camp David.
În Marea Britanie, după ce guvernul lui Boris Johnson și-a schimbat atitudinea într-un sens mai restrictiv, supermarketurile din Londra cer acum să fie protejate de poliție, scrie astăzi la Skopje, nu fără puțină Schandenfreude, principalul cotidian macedonean Nova Makedonija.
Târguielile Brexit sunt oricum pe moment suspendate, după ce negociatorul șef al UE cu Marea Britanie, francezul Michel Barnier, fost comisar european, a fost testat pozitiv cu virusul, după cum a anunțat-o chiar el pe Twitter.
Michel Barnier se alătură astfel listei de celebrități care s-au infectat cu virusul, precum actorul Tom Hanks și soția lui, prințul Albert de Monaco, și soția premierului canadian Justin Trudeau, Sophie Trudeau.
În schimb, în Olanda, premierul liberal Mark Rutte a fost foarte liniștitor și tratează totul cu umor batav. Vizitând ieri un supermarket în Haga, el le-a spus clienților să nu se teamă, deoarece există suficientă hârtie igienică: -- "Putem face caca vreme de 10 ani", a calculat el. ("Maar er is in heel Nederland genoeg, we kunnen tien jaar poepen.")
Parlamentul UE părăsește Strasbourg pentru Bruxelles
Pe lângă întreaga lovitură economică dată de epidemie, Strasbourg, în Franța, mai pierde și beneficiile aduse lunar, încă din anii 1950, de săptămâna plenară obligatorie a Parlamentului European, care până în vară se va ține doar la Bruxelles, cum o anunță Politico. Deși obligativitatea plenarei lunare la Strasbourg e înscrisă în tratate, parlamentarii protestează de multe decenii împotriva acestei transhumanțe lunare, care pe deasupra este și foarte costisitoare, cei 700 de europarlamentari deplasându-se pentru cinci zile pe lună cu toți asistenții, traducătorii și sutele sau miile de valize cu documente.
Partizanii Bruxelles-ului, majoritari, au dorit întotdeauna ca Parlamentul să se mute complet în Belgia, dar Franța s-a opus, pierderea fiind atât de prestigiu, cât li economică. Epidemia ar putea însă crea un precedent care va deveni obișnuință, apoi – regulă.
Alixăndria și „de-soclarea” lui Lisandru Machedon
Despre o altă mare perturbare și renovare a unui oraș: săptămânalul britanic The Economist, cea mai influentă publicație din lume și reprezentantă de frunte a dreptei liberale (care recent fusese atacată pentru asta de revista stângii intelectuale franceze Le Monde Diplomatique), scrie în ultimul său număr, publicat astăzi, despre cum social-democrații care conduc acum primăria capitalei macedonene Skopje ar dori să o curețe de atotprezentul kitsch naționalist cu care a fost sluțit orașul de precedenta administrație.
Tentativa de a acapara figurile istorice și cvazi-mitologice ale lui Alexandru cel Mare și tatălui său Filip al II-lea a dus la blocarea de facto, vreme de un sfert de secol, a acestei țărișoare ex-iugoslave de către Grecia vecină, membră în UE și NATO. Abia după ce noua putere de la Skopje a acceptat ca numele țării, Macedonia, să aibă alături și precizarea „de Nord”, Grecia si-a ridicat veto-ul.
Ieri, joi, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și-a prezentat raportul anual, bilanțul Alianței pentru anul 2019, iar acolo se confirmă în sfârșit primirea iminentă a „Macedoniei de Nord” ca cel de-al treizecilea membru al NATO, după ce toți cei 29 de membri actuali au votat în favoare, inclusiv Grecia.
Rămâne curățarea capitale de elementele mult prea vizibile ale “protocronismului” extrem (echivalentul “dacopatiei” de la noi) atins in Macedonia, unde o vreme a fost ideologie oficială. Sigur, cam toata lumea in Balcani a început sa-si caute o identitate prestigioasa si strămoși nobili. The Economist descrie însă cum naționaliștii care au pierdut cuputerea în 2017 au cheltuit 685 milioane de euro pentru a încărca orașul de statui pompoase de eroi imaginari ai trecutului, statui care trebuie acum mutate într-un parc sau aruncate la gunoi. Ele trebuie, cum inventiv o formulează The Economist, “deplinthed”: de-soclate, un-piciorate sau des-piedestalizate.
Fiecare statuie este o “mină politică”, cum o spune un oficial al primăriei, în relațiile cu Grecia. Sub precedentul guvern naționalist, macedonenii au mers chiar să-și caute “strămoșii” până în Hindu Kush, în nordul Pakistanului!…
“Logica” era următoarea: Alexandru Machedon e cel mai mare erou al… macedonenilor… Alexandru Machedon, așadar, zic naționaliștii (care sunt slavi, desigur, dar asta e un detaliu), a cucerit toată lumea cunoscută până in India. Legiuni si falange macedonene au trebuit să rămână pe-acolo, prin Pakistanul de azi, deci este logic sa le căutăm astăzi urmașii, care sunt verii… macedonenilor.
Zis si făcut! Tristul si cenușiul aeroport din Skopje a fost botezat “Alexandru cel Mare” (nu contează ca grecii au unul cu același nume). Dar asta nu era de ajuns si guvernul a mers așadar să-și găsească “verii” în Himalaia.
Precum în romanul lui Kipling (și filmul de aventuri al lui John Huston) The Man Who Would Be King, trimișii de la Skopje au găsit un trib in ghețarii din nordul Pakistanului (Hunza) unde se vorbesc limbi bizare (khowari și burushaski) si au invitat la Skopje “regele” si “regina” unuia din triburi, pe care i-au întâmpinat pe Aeroportul “Alexandru cel Mare” cu o gardă de onoare compusă din figuranți deghizați in “soldați macedoneni din antichitate”, care parcă ieșeau din filmele naive de tip “peplum” ale anilor ‘50.
Prințul Ghazanfar Ali Khan din Hunza vorbește în mod natural limba sa khowari, însă, debarcat pe aeroportul din Skopje, el a binevoit să pronunțe în engleză pentru televiziune: -- “I am honored to be in my country... Macedonia”).
Facebook Forum