Germania este cuprinsă de mai multe greve simultane.
Primii sunt fermierii, care au ieșit din nou în stradă după protestele de la jumătatea lunii decembrie. Încă din dimineața de luni, 8 ianuarie, ei au început să blocheze drumurile din Berlin cu tractoare, nemulțumiți de reducerea subvențiilor pentru domeniul agricol.
Guvernul vrea să taie subvenția pentru combustibil de la nivelul actual, 40%, la 30%, în 2025, până la zero la sută, în 2026.
În lipsa prețurilor reduse pentru carburant sau pentru mașini de specialitate, agricultura germană nu va mai fi la fel de competitivă, reclamă fermierii.
Asociațiile de profil din Germania au amenințat că vor protesta „cum nu a mai văzut țara aceasta”. Peste tot au apărut spânzurători în care sunt agățate semafoare ori semafoare barate cu X, care simbolizează coaliția la putere. O sută de fermieri l-au blocat pe ministrul Economiei pe un feribot, joi seara.
Este posibil ca extrema dreaptă să iasă în față în această dispută, avertizează The Guardian. Chiar vicecancelarul Germaniei, Robert Habeck, a tras semnalul de alarmă cu privire la infiltrarea agendei extremiste: „Se vehiculează fantazii despre lovituri de stat. Grupurile extremiste sunt în formare, se afișează deschis simboluri naționaliste”, a declarat Habeck.
Germania are o relație complicată cu propriile simboluri naționale, adesea atașate agendei de extremă dreaptă.
La Dresda și Stuttgart, politicienii de extremă dreaptă s-au alăturat protestelor de luni, în ciuda faptului că asociația fermierilor germani a încercat în repetate rânduri să se distanțeze de partidele politice.
Este o mișcare de așteptat a partidelor de opoziție, consideră analistul politic Adi Zăbavă: „Orice mișcare de opoziție se folosește de aceste nemulțumiri, inclusiv de greve, pentru a-și adapta mesajul politic și a câștiga votanți”.
Partidul parlamentar AfD (Alternativa pentru Germania -partid extremist de drepta, conform Deutche Welle) se bucură de susținerea a 23% dintre germani, mai mult decât partidele aflate la guvernare.
„Există o stagnare a nivelului de trai în ultimul deceniu. Pe fondul acestei situații complicate economic, apar nemulțumiri sociale pentru o generație care vede că viața ei nu s-a îmbunătățit, ba, din contră, arată mai rău decât viața pe care au avut-o părinții. Aici vine să câștige foarte mult teren extrema dreaptă”, explică analistul motivul pentru care oamenii caută alternative politice.
Agricultorii nu sunt singurii afectați de criza economică, în timpul căreia au crescut prețurile, dar salariile au stagnat și guvernele au renunțat sau au găsit soluții palide la problemele cetățenilor.
Conform unui sondaj din toamna anului 2022, 93% dintre europeni sunt îngrijorați de costurile de zi cu zi, mai ales în țările sudice, și nu sunt mulțumiți de măsurile luate de propriile guverne sau la nivel european.
Germania a fost una dintre țările cel mai puțin afectate de schimbarea venitului mediu în 2022, dar în țară a crescut sărăcia relativă, cea comparată cu nivelul mediu. Diferențele dintre pătura inferioară și cea superioară sunt din ce în ce mai mari.
Pentru agricultorii germani, problema este că economia celei mai bogate țări europene stă destul de prost. Guvernul vrea să anuleze două subvenții pentru agricultori, care ar aduce economii la stat de 900 de milioane de euro pe an - o decizie forțată, după ce Curtea Constituțională a respins în noiembrie bugetul propus și a cerut guvernului să-l rescrie și să economisească peste 17 miliarde de euro.
Fermierii spun că ei ajung să plătească disproporționat costul, iar 91% din publicul german este de acord.
Liderii mai multor landuri germane au cerut luni, pe 8 ianuarie, guvernului federal să păstreze subvențiile.
Transportatorii de marfă au anunțat că se vor alătura protestului fermierilor, după ce au fost majorate taxele de drum pentru transporturi grele. Protestele vor începe în diversele regiuni ale Germaniei în această săptămână și vor culmina cu un miting la Berlin, pe 18 și 19 ianuarie.
Separat, continuă din 10 ianuarie greva conductorilor de tren din Germania, uniți în sindicatul GDL. Angajații vor părăsi munca pe 10, 11 și 12 ianuarie. Conductorii cer de la angajatorul Deutsche Bahn condiții mai bune și salarii adaptate la inflație.
Potrivit DW, a mai rămas de negociat numărul orelor de muncă: conductorii doresc reducerea la 35 de ore pe săptămână, fără tăierea salariului, în timp ce Deutsche Bahn vrea să păstreze cele 38 de ore din contractul standard.
În decembrie, Deutsche Bahn a agreat o creștere salarială de 11%, dar a refuzat să micșoreze numărul orelor de muncă. GDL a respins oferta și a votat să permită greve nelimitate (spre deosebire de cele obișnuite, care durează 24 de ore și sunt anunțate în avans).
În dimineața de luni, 8 ianuarie, Deutsche Bahn a cerut unui tribunal din Germania să oprească greva.
Și medicii dau semne că vor declanșa o grevă în Germania, nemulțumiți de reformele anunțate, despre care spun că nu rezolvă birocrația copleșitoare din sistem, deficitul de personal și salariile prea mici.
Potrivit statista.com, aproape 900 de mii de români trăiau în Germania în 2023.
În Spania, toate cele 29 de aeroporturi au fost afectate, de vineri până luni inclusiv, de o grevă a lucrătorilor companiei aeriene Iberia. Peste 700 de zboruri au fost anulate între 5 și 8 ianuarie, iar pasagerilor li s-au oferit curse alternative. reva ar putea afecta și alte zboruri din grupul IAG, din care face parte Iberia. Este vorba de British Airways, Level, Vueling și Aer Lingus.
Angajații Iberia cer mai multă siguranță pentru posturile lor, care sunt din ce în ce mai mult externalizate către firme terțe.
Angajații firmei care asigură securitatea la aeroportul din Alicante vor fi în grevă până pe 14 ianuarie, timp de două ore pe zi. Ei cer majorări salariale.
În Italia, angajații din mai multe aeroporturi au intrat în grevă luni, 8 ianuarie, timp de 24 de ore. Au fost întârzieri ale bagajelor la aeroporturile Milano Linate și Malpensa, precum și la Roma - Fiumicino, Veneția - Marco Polo și Florența - Amerigo Vespucci.
Angajații firmelor de transport în comun din Italia au anunțat o grevă generală pe 24 ianuarie, care afectează autobuzele, metrourile și tramvaiele, dar nu trenurile regionale sau pe cele de lungă distanță.
În Marea Britanie, la Londra,unde locuiesc, conform Euronews Romania, 500 de mii din cei un milion de români din Anglia, angajații metroului anunțaseră o grevă între 5 și 12 ianuarie. Trenurile au fost parțial oprite la sfârșitul săptămânii trecute, dar greva s-a încheiat în dimineața de luni, după ce primarul Londrei a oferit fonduri în plus pentru salarii.
Firma Transport for London, de care ține transportul în comun din capitala britanică, le-a oferit angajaților de la metrou o creștere salarială de 5%. Majorarea este sub standardul stabilit în trecut, prin care salariile lor creșteau în pas cu inflația.
Grevele au continuat până când a intervenit primarul cu noi fonduri. Nu se cunoștea, în dimineața de luni, suma oferită, însă sursele BBC spun că ar fi în jur de 30 de milioane de lire sterline.
Reprezentanții sectorului de servicii și ospitalitate estimau impactul grevei asupra lor, dacă ar fi continuat până pe 12 ianuarie, la 50 de milioane de lire.
În Belgia, parte din angajații de la căile ferate au anunțat o grevă între 29 ianuarie și 1 februarie. Ei se plâng de condițiile în continuă degradare, ignorate sistematic de conducerea care caută să crească productivitatea și să reducă personalul. Deciziile conducerii au dus la întârzieri și insatisfacție în rândul pasagerilor, susține sindicatul socialist. Cel creștin nu va participa la grevă, însă, în timp ce sindicatul liberal rămâne indecis.
Asistenții medicali din Irlanda de Nord au anunțat o zi de grevă generală pe 18 ianuarie, parte dintr-un protest mai larg al bugetarilor din țară, care include și profesorii. Asistenții medicali se plâng de salariile prea mici, cu mult sub nivelul celorlalte țări din Marea Britanie.
În România, prima zi de școală din 2024 a început cu un protest al elevilor la Ministerul Educației. Ei acuză autoritățile că nu respectă drepturile elevilor la transport gratuit, după ce Federația Operatorilor de Transport a anunțat că școlarii navetiști din 19 județe vor plăti biletele din propriul buzunar.
Iar angajații din sistemul de sănătate plănuiesc o grevă generală în februarie. Ei spun că neocuparea posturilor, agravată de blocarea angajărilor la stat, a dus sistemul sanitar într-un moment critic, după valul recent de gripă și viroze. Numai în spitalele din Capitală ar fi nevoie de cel puțin 900 de medici, iar la nivel național este un deficit de peste 30 de mii de posturi.
La fel ca în Germania, unde Alternativa pentru Germania (AfD) a preluat din nemulțumirile celor care protestează, în România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid radical, a punctat electoral, solidarizându-se cu problemele din sectorul sanitar, printr-un comunicat al deputatului Sorin Muncaciu.
„În România, terenul e propice pentru ca AUR să câștige mult pe urma diferitelor greve anunțate”, avertizează analistul politic Adi Zăbavă. „Nu înseamnă că acest lucru se va întâmpla peste tot în Europa, ține de specificul local”, consideră analistul.
