Comisia de anchetă a anunțat că jurnalista este acuzată în temeiul unei secțiuni a Codului penal care se referă la înregistrarea agenților străini care efectuează „colectarea intenționată de informații în domeniul activităților militare, militaro-tehnice ale Rusiei”, care, dacă vor fi primite de surse străine, „pot fi folosite împotriva securității țării”, transmite Serviciul Rus al RFE/RL .
„Alsu Kurmașeva (...) a fost inculpată”, anunță redacția noastră din Rusia. Este „pentru prima oară când un jurnalist face obiectul unei proceduri penale” cu privire la înscrierea în registrul „agenţilor străini”.
Acest statut amintește de vestita etichetă de „dușman al poporului”, de sorginte sovietică, cu care staliniștii îi gratulau, inculpau și trimiteau în pușcării politice pe cei care refuzau să se pună în slujba noii puteri impuse de Moscova.
De astă dată este vorba de restricții impuse printr-un pachet de legi promovat intens de Vladimir Putin încă dinainte de invadarea Ucrainei. Acestor legi li s-a adăugat cele pentru defăirmarea armatei după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.
Guvernul rus folosește denumirea de „agent străin” pentru a desemna astfel ceea ce consideră că ar fi organizații finanțate din străinătate angajate în activitatea politică, precum și persoane legate de acestea, pretext pentru închiderea tuturor publicațiilor independente și pentru reprimarea libertății presei și a societății civile.
Pachetul de legi destinat „agenților străini” impune celor desemnați să se înregistreze la autorități și să-și eticheteze conținutul cu un disclaimer care să conțină eticheta de „agent străin”, cu sancțiuni pecuniare uriașe dacă nu o face.
Eticheta pusă astfel de autorități a dus la închiderea mai multor ONG-uri și organizații media care au pierdut venituri importante de la agențiile de publicitate, speriate de etichetare.
Desemnarea obligă, de asemenea, alte canale mass-media să citeze organizația respectivă tot ca „agent străin” și să se delimiteze de cea desemnată astfel, în buna tradiție cu care staliniștii se delimitau de „dușmanul poporului” prin „înfierare cu mânie proletară”.
În cazul jurnalistei de la Europa Liberă, Alsu Kurmașeva, Comisia de Investigații a declarat că ancheta a arătat că Ministerul de Justiție al Rusiei nu a adăugat-o pe lista agenților străini și că ea nu s-a înscris în acest registru.
Kurmașeva, o jurnalistă a serviciului Tătar-Bașchir al Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), cu sediul la Praga, care deține dublă cetățenie americană și rusă, a călătorit în Rusia pentru o urgență familială în mai.
Ea a fost reținută pe 2 iunie în timp ce își aștepta zborul de întoarcere pe aeroportul din Kazan, unde i-au fost confiscate ambele pașapoarte.
Pe 11 octombrie, autoritățile au amendat-o pe Kurmașeva cu 10.000 de ruble (103 dolari) pentru că nu și-a înregistrat pașaportul american la autoritățile ruse.
Kurmașeva a fost reținută din nou pe 18 octombrie pe motiv că nu s-a înregistrat ca agent străin, infracțiune care presupune o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare.
Pe 23 octombrie, un tribunal rus a dispus menținerea ei în arest preventiv până pe 5 decembrie.
Arestarea jurnalistei a declanșat un val de critici din partea grupurilor de drepturi ale omului și a politicienilor care au spus că mișcarea semnalează un nou nivel de cenzură în timpul războiului dus de Rusia în Ucraina.
Președintele interimar al RFE/RL, Jeffrey Gedmin, a declarat că este „profund dezamăgit” și a cerut eliberarea imediată a jurnalistei.
De asemenea, Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat îngrijorarea cu privire la soarta jurnalistei și arestarea ei și a cerut acces consular.
Rusia a fost acuzată că-i reține pe cetățenii americani pentru a-i folosi ca monedă de schimb pentru infractorii ruși aflați în închisoare în Statele Unite.
Un alt jurnalist american, reporterul Wall Street Journal Evan Herșcovici, a fost arestat încă din martie pentru că ar fi spionat, acuzație pe care el și publicația sa o neagă vehement.
