Cu fiul cel mic de mână, cu cea de-a cincea soție alături, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, a stat la coadă pentru a vota la alegerile europarlamentare. Nu a votat pentru referendum, pentru că, așa cum a declarat, îl consideră un mod de testare a popularității președintelui Klaus Iohannis.
”Am votat cu convingerea că cei care ne vor reprezenta din partea partidului pe care îl conduc vor merge acolo cu gândul de a apăra interesele României, de a face ca România să fie tratată de la egal la egal, ca România să facă parte din grupul țarilor care iau decizii, nu ca până acum, când România doar a aplicat de au zis alții”, a spus Tăriceanu.
ALDE este formațiunea pe care Tăriceanu a înființat-o în 2014, după plecarea din PNL, pentru a putea păstra coaliția cu social-democrații. I-a dat numele partidului după cel al familiei politice europene în care au activat eurodeputatele Norica Nicolai și Renate Weber, care sunt și acum prezente pe listele ALDE.
Președintele grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a anunțat, la București, în ultima zi de campanie electorală, că partidul lui Tăriceanu va fi exclus din familia democrat-liberalilor pentru că a votat alături de PSD încălcările repetate ale statului de drept. Cele circa 2 sau 4 mandate pe care le va obține formațiunea lui Tăriceanu (potrivit prognozelor diferite ale caselor de sondaje), vor fi, așadar, neafiliate la deschiderea noului PE. Declarația lui Tăriceanu, ca și discursurile ALDE de la București, indică o apropiere de formațiunile eurosceptice, suveraniste. Nu există informații oficiale despre o eventuală colaborare între ALDE sau PSD și suveraniștii conduși de liderii extremiști Matteo Salvini și Marine Le Pen. Guvernarea PSD-ALDE s-a soldat cu izolarea ambelor formațiuni pe scena europeană. PSD are relații înghețate cu PES.
Grupul ALDE, din PE, se va extinde, după alegeri, președintele Franței, Emmanuel Macron, intenționând să atragă și alte formațiuni, printre care se pare că s-ar afla inclusiv partide socialiste, aflate la putere în Spania și Portugalia. La gruparea de centru-dreapta europeană vor să adere și USR-PLUS, precum și Victor Ponta, dacă este respins de socialiștii europeni.
Tăriceanu este unul dintre politicienii care și-au exprimat intenția de a candida la alegerile prezidențiale, unde nu apare în estimările celor care ar ingtra în turul al doilea. De asemenea, el a spus de mai multe ori că ar dori sprijinul PSD în cursa pentru Cotroceni, în condițiile în care PSD este într-o situație fără precedent - liderul său așteaptă sentința definitivă într-un proces în care a fost condamnat de prima instanță la închisoare cu executare.
Klaus Iohannis a venit singur la vot, la Liceul Jean Monnet din Capitală, soția sa, Carmen, urmând să voteze la Sibiu, după slujba de la biserică. Șeful statului, care a stat la coadă, întreținându-se cu un bărbat care venise împreună cu fiul său, a luat trei buletine de vot, semn că a votat și pentru referendumul pentru Justiție pe care, dealtfel, l-a convocat. Iohannis are programată, din câte se pare, și o declarație de presă, după închiderea urnelor, la ora 21.00, la Palatul Cotroceni.
Într-o scurtă declarație de presă, Iohannis a îndemnat românii să iasă la vot .Astăzi este ziua în care românii decid în politică, a spus șeful statului.
”Veniți la vot dragi români, pentru că azi puterea politică este la voi. Astăzi decidem împreună cum arată România de mâine. Merită, chiar merită să votați. Azi decideți pentru următoarele luni, ani. Suntem la primele alegeri dintr-un ciclu mai lung, începutul unei serii de alegeri și azi puteți începe să schimbați România. În campania electorală am constatat că am avut mai multe inițiative de mobilizare la vot decât altădată. Mă bucură foarte mult și țin să mulțumesc tuturor celor care au inițiat campanii de mobilizare pentru vot, companii, ONG, persoane private. Veniți la vot, nu lăsați pe alții să decidă în locul vostru!”.
Pentru Klaus Iohannis, refereendumul este un exercițiu de mobilizare a electoratului de dreapta la urne, o recapitulare pentru alegerile prezidențiale din iarnă, unde este cotat de sondajele de opinie cu prima șansă.
Iohannis nu se bazează pe formarea unei coaliții politice care să-i susțină candidatura. Candidează cu sprijinul PNL și contează pe faptul că, în turul al doilea, va deveni unica alternativă la un contracandidat al coaliției guvernamentale, în condițiile în care, oficial, PSD nu are un candidat.
Referendumul pe Justiție, care are nevoie de o prezență de peste 4,5 milioane de votanți, a fost boicotat de PSD și ALDE. Deși specialiștii spun că în cazul validării referendumul pe Jutsiție nu va avea efecte concrete, Iohannis speră să deschidă, astfel, calea spre modificarea Constituției. Aceasta ar putea deveni și principala temă a campaniei prezidențiale, când și coaliția USR-PLUS, care l-ar putea avea candidat pe Dacian Cioloș, vrea lansarea dezbaterii pe această temă. Miza, puterile președintelui, care în regim de coabitare, cu PSD la guvernare, a dus la o trunchiere considerabilă a atribuțiilor prezidențiale.
La ora 11.00 votaseră pentru referendum, 1, 6 milioane de persoane, din cele 4,5 milioane de care este nevoie pentru a fi validat. 9%, din cele 30% de care este nevoie. Mai este nevoie și ca 25% dintre cei cu drept de vot să spună „DA” pe cele două buletine de vot
La ora 10.00, referendumul are o prezență de 5,54% prezența, peste media de prezență a ultimelor scrutine, însă nu depășește deocamdată scorul cel mai mare de prezență din ultimii ani - la alegerile prezidențiale din 2014, Klaus Iohannis, nici la turul 1, nici la turul al doilea.
Pentru alegerile europarlamentare, scorul de prezență este, la ora 10.00, de 6,94%, mult mai bun în comparație cu prezența la referendum.
În străinătate au votat până acum 32.000 de persoane.
O comparație de prezență la vot între scrutinele organizate din 2012 încoace, cu două referendumuri, comparând procentele de la ora 10.00, pentru toți anii, arată că prezența de acum la referendum nu depășește prezența din anul 2014, la al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Atunci, la ora 10.00, votaseră deja 8,52% dintre cei cu drept de vot, iar prezența pe toată ziua a fost cea mai mare înregistrată în ultimii 20 de ani - 62,04%. La primul tur, până la ora 10.00, votaseră 6,55%, iar pe toată ziua s-a înregistrat un rezultat de 52,31%.
Până la această oră, în anul 2014, când alegerile europarlamentare au avut loc pe 25 mai, votaseră 4,61% din total, iar rezultatul final a fost 32,16%. Dacă s-ar obține, de pildă, pentru referendumul pe Justiție un astfel de scor, atunci este posibil ca acesta să fie și validat.
O comparație cu prezența de la ora 10.00 de la referendumul pentru familie, din luna octombrie, care a avut două zile de vot, indică o estimare optimistă pentru plebiscitul concovat de Klaus Iohannis. În prima zi a referendumului din 2018 prezența a fost de doar 0,97%, iar cea finală a fost de 20,41. Însă, o comparație cu referendumul din 2012, de demitere a lui Traian Băsescu, organizat de coaliția USL (formată din PSD și PNL), pune în dezavantaj actualul referendum pe Justiție. În vara lui 2012, au fost votaseră deja la această oră nu mai puțin de 9,05%. La finalul zilei, fusese 45,92% prezența.
La ultimele alegeri, din decembrie 2016, câștigate de PSD pe fondul absenței electoratului de dreapta, se înregistrase un procent de 5,27% la ora 10.00, iar la finalul zilei a fost 39,49% prezența.
Ma mobilizările masive, cu prezențe de peste 55%, PSD pierde, iar partidele aflate în opoziție câștigă.
Pentru ca referendumul pe Justiție să fie validat, este nevoie ca 30% dintre cei peste 18 milioane de alegători să se prezinte, iar 25% dintre ei să spună „DA”
Mai multe voturi pentru alegerile europarlamentare decât pentru referendum, înregistrate la ora 9.00, adică în primele două ore de la deschiderea urnelor.
Pentru alegeri, prezența este 3,72%, în vreme ce pentru referendum, este de 2,98, după cum apare pe site-ul BEC, care transmite în timp real informațiile despre numărul alegătorilor care au votat. Actualizarea se face la minut.
Se observă că prezența mare este asigurată, ca de obicei, de județul Teleorman, unde au votat pentru Parlamentul European 5,46% din populația județului aflat sub tutela lui Liviu Dragnea din anul 2000, de când a devenit membru PSD, după ce a plecat de la fostul PD, condus la acea vreme de Petre Roman. Teleorman este județul unde se votează, în epoca Dragnea, în proporție de peste 80%. Astăzi, se pare că o parte din electoratul județului unde este declarat și polul sărăciei în România, a urmat îndemnul PSD, și a boicotat referendumul pe Justiție. Din peste 17.000 de persoane care au votat pentru PE, doar 9.800 au votat și pentru referendum.
București este printre circumscripțiile fruntașe, cu 3,54% dintre electori care s-au prezentat la alegerile europarlamentare, însă doar 2,93 au votat și pentru referendum.
Dacă se păstrează acest trend, este foarte posibil ca prezența la scrutinul de astăzi să fie mai mare decât la alegerile europarlamentare din 2014, când procentul de prezență a fost 32, 16%, iar la ora 10.00, în 2014 așadar, erau 4,61% de persoane care votaseră.
S-au deschis și secțiile de votare vest-europene. În imagine, o fotografie de la o secție din Viena, unde se formase coadă înainte de începerea votului. Maria Funder, o româncă stabilită în Austria, a povestit că românii din diaspora s-au mobilizat.
La Roma plouă, însă, la fel, secțiile de votare au cozi cu zeci de persoane care așteaptă sub umbrele să-și aleagă reprezentanții din PE și să-și spună părerea despre referendum. Din străinătate, unde sunt 441 de secții de votare, au votat, până la ora 9.30, peste 20.000 de români.
Facebook Forum