Linkuri accesibilitate

Europarlamentare 2019: mize, scoruri și mai mult decât atât

România votează! Cei 32 de europarlamentari care vor reprezenta țara în Parlamentul European și referendumul pentru Justiție. Rezultatele vor arăta dacă se schimbă echilibrul forțelor politice în România și răspunsul populației la asaltul asupra Justiției din ultimii doi ani.


Un pro-european care și-a lipit steagul UE pe față

Sumar

Miza alegerilor europarlamentare din acest an este mai puternică în Europa, confruntată cu ascensiunea partidelor populiste, de extremă dreapta, care doresc să schimbe UE din interior. Deși România nu are oficial un partid înregistrat în mișcarea suveranistă, discursul ultranaționalist și anti-Bruxelles al liderului Liviu Dragnea din ultimul an a inclus și PSD în rândul acestor partide. Scrutinul deschide un nou ciclu electoral, care se încheie odată cu parlamentarele din 2020, iar astăzi se verifică dacă s-a schimbat echilibrul de forțe politice în România, pe o scădere estimată de sondaje a PSD. Un scor sub 30% al PSD ar fi o înfrângere istorică, pe care partidul nu a cunoscut-o de la înființare.Referendumul pe Justiție va arăta și dacă protestele începute în stradă în 2017 se transformă într-un răspuns concret, răspicat, al electoratului împotriva contrareformei PSD la adresa luptei împotriva corupției.

07:20 26.5.2019

Urnele de pe teritoriul României s-au deschis. Diaspora a început deja să voteze încă de aseară. Până la ora 7.00, au votat 1.223 de români cu drept de vot, cei mai mulți din Australia și Noua Zeelandă, unde sunt nouă secții de votare, Peste 500 de voturi au fost înregistrate în aceste țări, după cum relevă informarea în timp real a Biroului Electoral Central (BEC). În străinătate sunt 441 de secții de votare, iar din vestul Europei, unde trăiesc peste 4 milioane de români sunt așteptate voturi, care în trecut au fost decisive, în cea mai mare parte în favoarea partidelor și a candidaților de dreapta.

În primele zece minute de la deschiderea secțiilor de votare din România s-au înregistrat, pe site-ul BEC, 26.218 voturi pentru alegerile europarlamentare și 24.595 de voturi pentru referendum. Cele mai multe sunt din București, cu peste 2.000 de voturi, Iași și Constanța, cu câte 1.000. Teleorman, Gorj și Dolj, județe tradițional fruntașe la prezența, care susțin îndeobște PSD, sunt anunțate sub 1.000 de voturi, câte 600-700, în primele zece minute.

În seara de dinaintea votului, pe facebook s-a făcut mobilizare masivă pentru prezența la vot de la primele ore ale dimineții. Este de urmărit dacă, de data aceasta, se va schimba obiceiul de vot - ruralul, dominat de-a lungul timpului de PSD, vota dimineața, în vreme ce populația marilor orașe se prezenta în fața urnelor după prânz, iar în număr semnificativ, seara.

08:41 26.5.2019

Dacian Cioloș a votat la Zalău, orașul unde a urmat șacoala, în apropiere de comuna în care s-a născut. Îmbrăcat sport, la câteva minute după ora 8.00, capul de listă al alianței USR-PLUS a îndemnat oamenii să meargă la vot pentru a transmite un semnal „care să aducă schimbările în bine” pe care le promovează partidul pe care l-a înființat.

Dacian Cioloș a înființat PLUS, formațiunea care s-a aliat cu USR. Alianța este cotată în sondajele de dinaintea votului cu 16-20%, după casa care a realizat cercetările sociologice. Pe parcursul campaniei, Dacian Cioloș, fostul comisar pentru agricultură în administrația Băsescu și apoi premier în Parlamentul dominat de PSD, s-a confruntat cu lumini și umbre. A recunoscut, după luni de zvonuri, că este rudă cu Virgil Ardelean , controversatul șef al serviciului secret al Ministerului de Interne. Cioloș a recunoscut și că a făcut armata la Securitate, în perioada Poliției Politice comuniste și a minimalizat că a supravegheat-o pe Doina Cornea în perioada în care cea mai cunoscută disidentă comunistă a fost ținută în arest la domiciliu după ce a transmis scrisori anticomuniste și împotriva lui Ceaușescu, citite la Radio Europa Liberă.

USR-PLUS este o alianță în creștere în România, care a mobilizat în jurul său o parte importantă a electoratului de dreapta, care a vrut omeni noi în politică. Deși nu și-a declarat o doctrină clară, alianța va adera la grupul politic pe care intenționează să-l înființeze în Parlamentul European președintele francez Emmanuel Macron. USR-PLUS, în cazul în care adună 20% din voturi, ar putea avea șase din cele 32 de mandate de europarlamentari. Pe listă se află în special foști miniștri ai guvernului Cioloș.

Un scor bun al USR-PLUS înseamnă și ambiții mai mari pentru alegerile care urmează. Și-au propus câștigarea prezidențialelor, unde Dacian Cioloș nu este creditat pentru turul al doilea, potrivit estimărilor, precum și primăria Capitalei.

Este important de urmărit disponibilitatea USR-PLUS de a participa într-o alianță a opoziției, alături de PNL, fie pentru formarea unei noi majorități după scrutinul de la 26 mai, fie în perspectiva alegerilor de anul viitor. În timpul campaniei, liberalii și cei de la USR au fost concurenți, ambele formațiuni disputându-și bazinul electoral antiPSD.

09:33 26.5.2019

Mai multe voturi pentru alegerile europarlamentare decât pentru referendum, înregistrate la ora 9.00, adică în primele două ore de la deschiderea urnelor.

Pentru alegeri, prezența este 3,72%, în vreme ce pentru referendum, este de 2,98, după cum apare pe site-ul BEC, care transmite în timp real informațiile despre numărul alegătorilor care au votat. Actualizarea se face la minut.

Se observă că prezența mare este asigurată, ca de obicei, de județul Teleorman, unde au votat pentru Parlamentul European 5,46% din populația județului aflat sub tutela lui Liviu Dragnea din anul 2000, de când a devenit membru PSD, după ce a plecat de la fostul PD, condus la acea vreme de Petre Roman. Teleorman este județul unde se votează, în epoca Dragnea, în proporție de peste 80%. Astăzi, se pare că o parte din electoratul județului unde este declarat și polul sărăciei în România, a urmat îndemnul PSD, și a boicotat referendumul pe Justiție. Din peste 17.000 de persoane care au votat pentru PE, doar 9.800 au votat și pentru referendum.

Coadă la o secție de votare la Viena
Coadă la o secție de votare la Viena

​București este printre circumscripțiile fruntașe, cu 3,54% dintre electori care s-au prezentat la alegerile europarlamentare, însă doar 2,93 au votat și pentru referendum.

Dacă se păstrează acest trend, este foarte posibil ca prezența la scrutinul de astăzi să fie mai mare decât la alegerile europarlamentare din 2014, când procentul de prezență a fost 32, 16%, iar la ora 10.00, în 2014 așadar, erau 4,61% de persoane care votaseră.

S-au deschis și secțiile de votare vest-europene.​ În imagine, o fotografie de la o secție din Viena, unde se formase coadă înainte de începerea votului. Maria Funder, o româncă stabilită în Austria, a povestit că românii din diaspora s-au mobilizat.

La Roma plouă, însă, la fel, secțiile de votare au cozi cu zeci de persoane care așteaptă sub umbrele să-și aleagă reprezentanții din PE și să-și spună părerea despre referendum. Din străinătate, unde sunt 441 de secții de votare, au votat, până la ora 9.30, peste 20.000 de români.

10:11 26.5.2019

La ora 10.00, referendumul are o prezență de 5,54% prezența, peste media de prezență a ultimelor scrutine, însă nu depășește deocamdată scorul cel mai mare de prezență din ultimii ani - la alegerile prezidențiale din 2014, Klaus Iohannis, nici la turul 1, nici la turul al doilea.

Românii votează și la Sttutgart
Românii votează și la Sttutgart

Pentru alegerile europarlamentare, scorul de prezență este, la ora 10.00, de 6,94%, mult mai bun în comparație cu prezența la referendum.

În străinătate au votat până acum 32.000 de persoane.

O comparație de prezență la vot între scrutinele organizate din 2012 încoace, cu două referendumuri, comparând procentele de la ora 10.00, pentru toți anii, arată că prezența de acum la referendum nu depășește prezența din anul 2014, la al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Atunci, la ora 10.00, votaseră deja 8,52% dintre cei cu drept de vot, iar prezența pe toată ziua a fost cea mai mare înregistrată în ultimii 20 de ani - 62,04%. La primul tur, până la ora 10.00, votaseră 6,55%, iar pe toată ziua s-a înregistrat un rezultat de 52,31%.

Până la această oră, în anul 2014, când alegerile europarlamentare au avut loc pe 25 mai, votaseră 4,61% din total, iar rezultatul final a fost 32,16%. Dacă s-ar obține, de pildă, pentru referendumul pe Justiție un astfel de scor, atunci este posibil ca acesta să fie și validat.

O comparație cu prezența de la ora 10.00 de la referendumul pentru familie, din luna octombrie, care a avut două zile de vot, indică o estimare optimistă pentru plebiscitul concovat de Klaus Iohannis. În prima zi a referendumului din 2018 prezența a fost de doar 0,97%, iar cea finală a fost de 20,41. Însă, o comparație cu referendumul din 2012, de demitere a lui Traian Băsescu, organizat de coaliția USL (formată din PSD și PNL), pune în dezavantaj actualul referendum pe Justiție. În vara lui 2012, au fost votaseră deja la această oră nu mai puțin de 9,05%. La finalul zilei, fusese 45,92% prezența.

La ultimele alegeri, din decembrie 2016, câștigate de PSD pe fondul absenței electoratului de dreapta, se înregistrase un procent de 5,27% la ora 10.00, iar la finalul zilei a fost 39,49% prezența.

Ma mobilizările masive, cu prezențe de peste 55%, PSD pierde, iar partidele aflate în opoziție câștigă.

Pentru ca referendumul pe Justiție să fie validat, este nevoie ca 30% dintre cei peste 18 milioane de alegători să se prezinte, iar 25% dintre ei să spună „DA”

Încarcă mai mult

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG