Se închid secțiile de votare din Europa pentru diaspora românească. Cu repetiție din 2014, la alegerile prezidențiale, puterea de la București încearcă să oprească românii plecați să voteze. Proteste la secțiile de vot de la Munchen, Londra, Zurich, Amsterdam, capitale unde trăiesc milioane de români, dintre care peste 400.000 au vrut ca duminică să-și spună cuvântul în privința votului la europarlamentare și a referendumului.
Și zece ore au stat românii stabiliți în străinătate la coadă la vot, cum este cazul lui Sebastian Lazăr, jurnalist stabilit de câțiva ani în Marea Britanie.
Ministerul de Externe a arătat cu degetul spre ambasadorii din țările occidentale, care nu ar fi anunțat nevoile reale și intențiile diasporei. Chiar și așa, aceasta rămâne o problemă la care Ministerul de Externe, din nou, nu are un răspuns legitim, acceptabil, pentru faptul că a dotat secții de votare cu doar trei oameni, cum a fot cazul la Copenhaga, sau cu doi-trei angajați, la secții din Italia și Marea Britanie.
Votul românilor din diaspora a fost din nou împiedicat de autorități, ignorat în intențiile de vot la ieșirea de la urne, însă, în zilele care vin, când se vor așeza rezultatele în matca numărării oficiale a voturilor, probabil se va vedea, din nou, că românii plecați în Europa la muncă decentă și viață onestă sunt cei care emancipează România. De la începutul anilor 2000, când au căpătat dreptul la muncă în Europa, diaspora i-a adus României prima generație care, indiferent de nivelul de pregătire profesională, a schimbat fața acestei țări. Iar primul indiciu a fost cel de la vot, când diaspora a fost mereu de partea partidelor sau a politicienilor care au promis stat de drept și integrare deplină în UE.
Gabriela Firea nu vrea nici șefia PSD, nici candidatura la prezidențiale. Vrea sănătate
Într-o scrisoare pe care a dat-o publicității, Gabriela Firea a arătat că vrea „sănătate și susținere ca primar de București, iar PSD să se relanseze și să-și numească un candidat la prezidențiale”.
Firea a mai arătat că nu este surprinsă de rezultatul prost al PSD, pentru că a încercat o dezbatere în partid, însă nu a fost luată în seamă și a rămas fără funcții. „Sunt un simplu membru”, a spus Firea.
Gabriela Firea a cerut în toamna anului trecut demisia lui Liviu Dragnea și a fost marginalizată ulterior, împreună cu grupul de susținători, în mare parte format din primari de sector și filiala Voluntari.
Marius Pieleanu a prezentat estimări ale votului la alegerile europarlamentare, în care ierarhia urmează să fie PNL, USR și abia pe locul al treilea PSD. Pieleanu este un apropiat al social-democraților și a explicat că nu poate da previziuni concrete, cu procente, pentru că nu a luat în calcul votul diasporei.
Liberalii cresc ușor, însă estimările ponderate ale Avangarde-IMAS, prezentate pe votul din România la ieșirea de la urne ora 21.00, fără să fie luat în calcul votul diasporei, care era în desfășurare la acea oră și de unde nu au fost luate în considerare aproape 400.000 de voturi. Astfel, PSD și PNL ar avea în jur de 25%, USR, 23,9%, iar Pro România 5,3%, PMP, 5,2%, iar UDMR, 5, 3%. ALDE se află sub pragul de 5%, în prognoza lui Marius Pieleanu, prof la SNSPA și consultant al social-democraților.
El a mai susținut, la A3, că la București alegerile ar fi fost câștigate de USR, în vreme ce PSD și PNL ar avea „un rezultat de două cifre, cu 1 în față”.
Dacă numărătoarea oficială a voturilor, realizată de BEC, s-ar confirma, atunci alegerile europarlamentare și referendumul au răsturnat orice prognoză, pe care niciun institut de sondare nu a prevăzut-o în timpul acestui an și, mai ales, în ultima lună.
Intrarea în cursă a alianței USR-PLUS a fost însușită, practic, de electoratul urban și tânăr, noua generație de votanți marcând o creștere puternică a alianței Cioloș-Barna.
Cum a votat Europa - estimări
La Bruxelles au fost prezentate primele estimări ale rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European, bazate pe date parțiale. Potrivit acestora, Popular Europenii rămân fracțiunea cea mai mare, cu 173 de mandate, urmați de Socialiști&Democrați, cu 147 și Verzi, 71.
Câteva date, la nivel național:
În Spania, europarlamentarele au fost câștigate de partidul Socialist al premierului Pedro Sanchez cu 28,4%, arată ultimul exit poll. Un câștig de patru mandate europene, față de 2014. Urmează conservatorii din Paritdul Popular cu 17,3%. În total, șase partide spaniole vor fi reprezentate în viitorul Parlament European. Se pare că fostul lider separatist catalan Carles Puiggdemont, care trăiește acum în exil în Belgia, a câștigat un mandat la Strasbourg, la fel ca fostul său adjunct, sub arest la domiciliu în Spania.
Participarea la vot în Polonia a fost foarte ridicată pentru un scrutin europarlamentar, de aproape 33%, o creștere de 8%, a indicat Comisia Electorală Centrală. Centrele de votare se închid la ora 22:00.
Prezența ridicată la urne este explicată și prin faptul că votul european este perceput drept un indicator pentru alegerile generale din toamnă, atenția se concentrează pe partidul conservator de guvernare PiS și Coaliția pentru Europa (coaliție de centru-stânga).
În Ungaria, partidul naționalist Fidesz al premierului Victor Orban a câștigat peste 50% din voturi, o victorie remarcabilă, care-i întărește poziția în cadrul Partidului Popular European din care este, pentru moment, suspendat pentru derapările naționaliste și antisemite din ultimele luni.
Facebook Forum