Roxana Mînzatu a fost propusă pentru postul de vicepreședinte executiv pe tema „oameni, competențe și pregătire”. Ea ar urma să coordoneze activitatea a patru comisari, iar responsabilitatea ei directă ar fi portofoliul de educație și drepturi sociale.
Mînzatu și-a început discursul din fața aleșilor europeni explicându-le originile sale: le-a povestit despre orașul ei natal, Brașov, și despre revolta muncitorilor din 1987.
„Mulți muncitori au ieșit în stradă din cauza foamei, a sărăciei. Acea primă încercare a eșuat, iar revolta lor a fost stinsă rapid… însă a fost începutul sfârșitului”, a explicat Mînzatu.
„Încă îmi amintesc sentimentul de posibilitate odată cu căderea comunismului în decembrie 1989”, continuă ea. La momentul Revoluției din decembrie '89, Mînzatu avea nouă ani.
Programul prezentat de româncă nu include niciun proiect inovator, ci se concentrează pe îmbunătățirea celor existente și un dialog social mai amplu cu oamenii și organizațiile din țările UE.
„Astăzi vă cer încredere. Încredere că, în următorii cinci ani, activitatea mea va fi îndreptată către o Europă socială puternică, una care va împuternici toate generațiile, făcând cetățenii noștri mai rezilienți în societate, în democrație, pe piața muncii”, a transmis românca.
Concluzia europarlamentarilor, amânată
Liderii comisiilor parlamentare ale Legislativului Uniunii Europene au amânat marți seara prezentarea concluziilor privind audierile tuturor celor șase potențiali vicepreședinți ai Comisiei Europene.
Mînzatu a fost nominalizată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să gestioneze răspunsul la urgențe, probleme sociale și competențe profesionale și educație.
Marți seara, după finalizarea audierilor, liderul Partidului Popularilor Europeni de centru-dreapta, Manfred Weber, a transmis presei că în cazul „Roxanei Mînzatu, mai există întrebări legate de proprietatea ei care necesită clarificări”.
„Este important pentru noi să avem o Comisie liberă de orice acuzație și pentru care integritatea să nu fie pusă la îndoială niciodată. Avem nevoie de certitudine politică și juridică clară în acest sens”.
Tot marți seara, vicepreședintele Parlamentului European, Siegfried Mureșan, a explicat pentru presa din România că este de așteptat ca liderii care au condus audierile celor nominalizați să-și prezinte opiniile finale după obținerea din partea candidaților a tuturor răspunsurilor necesare.
Parlamentul European intenționează totuși să voteze viitoarea Comisie Europeană în ultima săptămână a lunii noiembrie.
Noul executiv al Uniunii va putea începe astfel activitatea cel târziu în luna ianuarie.
Casa din Brașov
Spre sfârșitul audierii, a fost deschisă discuția despre casa de la Brașov a familiei Mînzatu, cumpărată cu doar 17.000 de euro și extinsă fără autorizare în ciuda faptului că este monument istoric.
Eurodeputata germană Sabine Verheyen (creștin-democrată) a întrebat-o despre situația casei. Mînzatu a explicat că imobilul a fost construit în 1949 și închiriat de la stat de către familia ei încă dinainte ca ea să se fi născut.
„Clădirea nu a fost niciodată monument istoric”, afirmă Mînzatu.
„Am extins-o pentru că am dormit în pat cu mama până la vârsta de 17 ani, în timp ce tata dormea în bucătărie. Am modernizat-o ca să avem condiții mai bune de locuit. Acoperișul avea scurgeri, nu aveam apă caldă”, explică brașoveanca despre casa de pe strada Lungă, menționând și frigul din casă.
Un al doilea europarlamentar, Henrik Dahl (creștin-democrat danez), i-a cerut să clarifice dacă consideră articolul Snoop.ro a fi fals.
„Am două documente oficiale, unul emis în 2011 și unul ieri de către Ministerul Culturii, care atestează că imobilul în care am locuit întreaga viață nu este un monument istoric”, a afirmat Mînzatu.
Protejată de social-democrați, ținta popularilor europeni
Grupul social-democraților este foarte protector cu Mînzatu, afirmă pentru Europa Liberă surse de la Bruxelles - atmosfera dinăuntrul grupului este pozitivă și românca este considerată a fi valoroasă.
Spre deosebire de vicepreședinta propusă de Spania, Teresa Ribera, care ar putea fi folosită într-o negociere politică, aliații din grupul de centru-stânga al româncei consideră că nu are slăbiciuni care să o transforme în monedă de schimb - nici măcar casa din Brașov.
Încă din timpul audierilor, între social-democrați sentimentul predominant a fost de încredere în prestația româncei și în aprobarea de către EMPL și CULT.
Pe de altă parte, doi europarlamentari români din PPE, liberalii Siegfried Mureșan și Daniel Buda, au insistat că portofoliul este unul neimportant și că Mînzatu duce lipsă de pârghii legale pentru a avea un impact semnificativ.
Mînzatu a făcut față timp de trei ore întrebărilor despre multiple proiecte și instrumente, dând detalii și arătându-le aleșilor europeni că este bine pregătită cu dosarele și posibilitățile de colaborare interinstituțională. Drept urmare, atmosfera din sală a fost calmă, spre deosebire de alte audieri, la care reprezentanții extremei drepte au creat tensiuni în sală.
În mare parte, extremiștii de dreapta au fost interesați de modul în care Mînzatu se va ocupa de garantarea drepturilor persoanelor cu dizabilități sau cu origini vulnerabile.
Singura excepție a fost un ales spaniol din extrema dreaptă, care a acuzat-o că ar fi fost numită în post pentru că europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu este bărbat și că el ar fi fost dat la o parte în favoarea ei doar în baza genului.
„Sunteți doar o cotă”, acuză Juan Carlos Girauta Vidal.
Drept răspuns, ea a discutat despre cum lipsa femeilor din politică face democrația de zi cu zi mai puțin reprezentativă.
„Mă voi asigura că va prevala competența”, a răspuns Mînzatu.
Temele principale
Mînzatu a răspuns întrebărilor europarlamentarilor pe subiecte de la susținerea programului Erasmus, la protecția angajaților în contextul utilizării inteligenței artificiale, drepturile persoanelor cu dizabilități și colaborarea cu comisari din alte domenii.
Perspectiva ei pentru viitorul UE în domeniul economiei sociale este una ambițioasă, consideră Mînzatu.
- O societate pregătită
Primul pilon al viziunii sale ține de pregătirea oamenilor și a societății. „Vitaminele esențiale” din acest domeniu sunt educația, competențiele, învățarea pe tot parcursul vieții. Aici, a spus ea, vor trebui îmbunătățite cunoștințele și competențele elevilor mai ales în domeniile STEM (științe, tehnologie, inginerie, matematică), combătut deficitul de cadre didactice, vor trebui aduși adulții într-un spațiu al învățării și calificării.
Al doilea pilon propus de Mînzatu ține de locuri de muncă de calitate, asigurate în paralel cu tranziția justă și protecția lucrătorilor. Este vorba de salarii decente, condiții bune de muncă și întărirea Autorității de Muncă Europene - agenția UE care susține implementarea legilor europene pe tema mobilității muncii.
Competențele angajaților și ai tinerilor care vor deveni angajații de mâine reprezintă un punct de lucru esențial pentru noua comisară: competențe digitale, limbi străine, calificări recunoscute în fiecare țară UE.
„Eu cred că avem nevoie de o revoluție a competențelor”, rezumă românca.
- Programul Erasmus
Printre programele de bază ale UE în acest domeniu este Erasmus+, care oferă studenților și tinerilor posibilitatea de a participa la schimburi de experiență în alte țări. UE oferă burse parțiale pentru această mobilitate, însă mulți tineri nu-și permit să suplimenteze banii primiți de la UE, ceea ce-i face pe mulți să rămână acasă, neputând să se folosească de ocazia oferită.
Mînzatu spune că ea însăși nu și-a permis să meargă în Erasmus atunci când i s-a prezentat ocazia, astfel că va căuta să se folosească de alte instrumente financiare pentru a ajuta tinerii mai puțin înstăriți să profite de oportunitățile de mobilitate studențească.
Întrebată de un europarlamentar maghiar despre fondurile Erasmus pentru Ungaria, blocate de executivul european, Mînzatu a răspuns că fondurile se vor întoarce atunci când țara va garanta libertatea academică a universităților.
„Trebuie să menținem puternic valorile noastre comune”, și-a încheiat românca răspunsul la această întrebare.
A fost un moment în care europarlamentarii și asistenții parlamentari din public au aplaudat-o în număr mare.
Întrebată din nou despre acest subiect, a transmis că „mingea e în terenul guvernului maghiar”.
- Includerea celor mai vulnerabili
Al treilea pilon propus de comisară este de a-i ajuta pe cei mai vulnerabili: cei din regiuni și familii sărace, persoanele cu dizabilități, persoanele fără adăpost, egalitatea de gen și drepturile copiilor. În acest scop, vrea să contribuie la modificarea unui regulament deja existent, pe tema coordonării sistemelor sociale din țările membre.
Pe lângă proiectele clasice ale UE în aceste domenii, Mînzatu dorește să aducă la curent legislația și proiectele europene cu cerințele zilei de astăzi. Spune că are în vizor protecția angajaților prin reglementarea inteligenței artificiale, precum și dreptul la deconectare (prin care angajatul să nu fie nevoit să-i răspundă șefului după o oră anume, în afara programului) și îngrijirea de sănătatea mintală, ca mai puțini angajați să ajungă în pragul burnout-ului.
Mai mult, spune că vrea să se concentreze și pe condițiile de muncă din domeniul îngrijirii: un punct sensibil pentru România, ai cărei cetățeni au plecat în masă către destinații precum Italia fix pentru locurile de muncă în îngrijirea bătrânilor.
„Eu îmi doresc un pact european în privința serviciilor de îngrijire”, afirmă Mînzatu.
Ea își dorește ca cei din sectorul îngrijirii să fie remunerați potrivit, iar ca lunile sau anii petrecuți de femei îngrijind de copii să fie luate în considerare când vine momentul de calculare al pensiei.
Chestiuni administrative
Comisia juridică a Parlamentului European nu a găsit nicio neregulă în declarația de conflict de interese a Roxanei Mînzatu.
Din partea celor două comisii care au audiat-o pe româncă, EMPL (Ocuparea forței de muncă) și CULT (Cultură), europarlamentarii au explicat că sunt nemulțumiți de titlul portofoliul ei, care nu ar reflecta cu adevărat responsabilitățile ei. Nici ocuparea forței de muncă, nici educația nu sunt menționate explicit.
Portofoliile au fost create și repartizate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
