Peste 60.000 (40%) din cei 155.000 de elevi înscriși la Evaluarea Națională 2022 provin din școli din mediul rural. Aproape unul din trei elevi de la sat care au susținut examenul a obținut o medie sub 5.
Chiar dacă procentul mediilor de la 5 în sus a ajuns la un maxim istoric în ultimii 10 ani, de peste 82%, potrivit Ministerului Educației, datele în privința rezultatelor elevilor din mediul rural rămân (cel puțin) la fel de îngrijorătoare precum în ultimii ani.
Aproape o treime (29.95%) din totalul elevilor de clasa a VIII-a din sate care au susținut Evaluarea Națională au obținut note sub 5. Prin comparație, în mediul urban doar puțin peste 10% din elevi s-au aflat în această situație.
De altfel, 70% dintre absolvenții școlilor de la țară au încheiat examenul cu medii sub 7. Procentul celor cu medii între 9 și 10 este de doar 4.5 %, arată datele centralizate de Minister.
Mai mult, la proba de Matematică peste 36% din elevii din rural au obținut medii sub 5. Cu toate acestea, mulți dintre ei vor putea ajunge pe băncile liceului, fiind permisă intrarea și în aceste condiții, dacă rămân locuri disponibile.
Cauzele ratei crescute a mediilor sub „bariera” de 5, care se repetă anual, trebuie căutate încă din primii ani de școală, când numeroși copii întâmpină dificultăți de învățare, dar și emoționale și necesită intervenții integrate - sociale, psihologice și de educație, consideră specialiștii consultați de Europa Liberă.
Dificultățile s-au acutizat în perioada pandemiei și sunt dublate de realitățile deja cunoscute din mediul rural: distanța față de școală și predarea în sistem simultan (cu elevi din ani diferiți în aceeași clasă), acolo unde numărul elevilor este mai mic.
În lipsa unor măsuri la firul ierbii, copiii cu rezultate slabe la învățătură se vor „rostogoli” dintr-un an în altul, fără ca să poată progresa.
„Am avut o clasă de 15 copii, care acum termină a IV-a, iar majoritatea celor 'buni' vor merge la oraș la gimnaziu. Am un elev care încă nu știe alfabetul și mă întreb care va fi soarta sa. Dacă profesorii din gimnaziu îl vor lăsa repetent, cu prima repetenție va veni abandonul, dacă îl vor trece pur și simplu, va lua la evaluare 1”, spune Elena Dragomir, învățătoare încă din 1998 la o școală dintr-o comună din județul Dâmbovița.
La școala respectivă, din 13 copii care au terminat gimnaziul, doar 3 au obținut note peste 5 la evaluarea națională.
Nu este deloc de mirare, câtă vreme la gimnaziu problemele de învățare se accentuează.
„Văd o diferență uriașă între primar și gimnaziu. În clasa a IV-a copilul încă este cooperant, ascultător, în a V-a este deja de nelucrat cu el, urlă, trântește, înjură, copiii nu mai vor să învețe, nu se străduiesc, cu toată tristețea o spun”, adaugă ea.
Cadrul didactic susține că dificultățile de învățare ale copiilor sunt întreținute și de mediul familial, mulți dintre copii nefiind supravegheați, îndrumați de părinți, sau aceștia sunt absenți.
Familia este reticentă adeseori la obținerea unui certificat de Cerințe Educaționale Speciale (CES), care îi poate oferi elevului un profesor de sprijin; nu că ar fi văzut cu adevărat la treabă un purtător al acestei titulaturi.
Este de părere că elevii ar trebui evaluați încă de la intrarea în școală, iar curriculum-ul și chiar formatul claselor să fie adaptate nevoilor copiilor cu dificultăți. Inclusiv prin alcătuirea unor clase în care să fie grupați, iar învățarea să fie adaptată.
„Degeaba vorbim de programă (standard, n.red.) la astfel de elevi. Poate elevul meu ar fi putut învăța alfabetul dacă lucram pe jetoane și alte materiale. Dacă dezvoltarea emoțională a acestor elevi ar fi evaluată de la început, ar putea fi alcătuite clase distincte unde să învețe adaptat. Așa, el va învăța la 17 ani lucruri specifice învățământului primar”, spune Elena Dragomir.
„Calitatea învățământului, mai aproape de rezultatele din rural!”
Adaptarea învățării la capacitățile și resursele de care dispune elevul și familia acestuia ar trebui să fie prioritară, spune și Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România.
„Școala ar trebui să fie centrată în jurul elevului, nu a profesorului, sau a altcuiva. Inclusiv finanțarea per elev ar trebui să nu fie standard, ci adaptată nevoilor copilului, iar în mediul rural elevii sunt privați de multe lucruri”.
Organizația desfășoară programe de consiliere și activități extrașcolare pentru 36.000 de elevi din mediul rural în peste 500 de școli din aproximativ 60% din județele țării.
Ea spune că inclusiv alegerea părinților de a-și duce copiii, începând cu gimnaziul, sau chiar de la început, în școlile din orașe, fie și ele secundare, ține tot de resurse.
La fel și decizia de a migra dintr-un orășel spre un oraș mai mare ține tot de posibilitățile financiare, dar și de nivelul de educație al părinților.
Cei mai dezavantajați rămân, în condițiile actuale, cei care continuă să studieze în sat.
„Circa 24% din copiii din rural ne spun că nu-i ajută nimeni niciodată la teme, chiar dacă au nevoie. Părinții din rural neavând resurse, educația 'stă' exclusiv în școală. Așadar, dacă ne uităm ca reprezentativitate a rezultatelor, la urban și la rural, calitatea sistemului de educație românesc este mai aproape de rezultatele din rural”, a adăugat Nabăr.
Activitățile extrașcolare, la care puțini copii din mediile rurale au acces, implicarea asistenților sociali și a consilierilor școlari este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor de la sate.
„Toate studiile arată că acolo unde s au făcut progrese de educație s a cunoscut foarte bine situația fiecărui copil din comunitatea respectivă și de aceea e necesară o intervenție integrată”.
„Oportunitățile de educație ar trebui să fie egale și să susțină învățarea, la nivel de comunitate. Asta înseamnă inclusiv activități extra curriculare, tabere. Dintr-un studiu al nostru reiese că 80% din elevii din comunitățile rurale nu au fost niciodată în tabere sau în programe educaționale extra-școală, pentru ei nu există așa ceva”, a arătat ea.
Programul de prevenție a abandonului școlar, adus periodic în discuție de Minister, deși benefic, nu e suficient pentru a produce efecte concrete, ci trebuie completat de alte măsuri.
„Pe mulți elevi din mediul rural, factorul emoțional îi împiedică să își exprime toate cunoștințele. Acel consilierul școlar, pe care îl cerem cu toții și care nu prea ajunge în școli, are un rol foarte important. El are acel rol de suport pentru profesorul de română ca elevul să învețe alfabetul, profesorul de matematică să îl învețe noțiunile de bază”, a mai spus Nabăr.
Școală cu 45 de elevi, 33 de absenți, restul cu medii sub 3
Deși rata de prezență la Evaluarea Națională 2022 a fost cea mai mare din ultimii 5 ani (peste 95% din cei înscriși, în urban și rural), o simplă privire asupra datelor Evaluării Naționale în școlile rurale indică rate sesizabile de absenteism.
La școala din localitatea Pusta, de la marginea orașului Șimleul Silvaniei, din județul Sălaj, din cei 45 de copii înscriși la Evaluarea Națională - număr impresionant de absolvenți în comparație cu alte școli de la sat - nu mai puțin de 33 nu s-au prezentat la examen, iar ceilalți 12 au cu note sub 3.
„E o situație mai specială, sunt membrii ai comunității Roma, iar pentru mulți școala se oprește la opt clase, nu îi mai interesează pur și simplu”, spune șeful Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Sălaj, Vasile Bulgărean.
În special în cazul fetelor, familiile aleg să le îndrepte deja de la vârsta aceasta spre măritiș, iar preocupările școlare adesea dispar. Mai ales că tinerii obțin diploma de absolvire a opt clase și fără susținerea examenului.
O situație asemănătoare, ca absenteism și rezultate, este și la școala din Agrij, cu mai puțini candidați însă: din 9 elevi, 5 au absentat, iar 4 au obținut note sub 5.
La Chiejd, din cei 20 de absolvenți, 8 au luat note sub 5, iar 5 au absentat, în timp ce la școala din Pericei toți cei 31 de elevi s-au prezentat la examen, dar aproape o treime, mai exact 9 dintre ei, au obținut note sub 5.
Județul Sălaj nu stă însă cel mai rău din țară ca rată a mediilor peste 5 (urban plus rural), de 79%.
Cea mai mică rată a mediilor peste 5 a fost în județul Teleorman, puțin peste 71%. Aici, la școala din Drăgănești-Vlașca, din 21 de elevi doar jumătate au luat medii mai mari de nota 5, 3 dintre ei au absentat, iar 8 au fost notați sub acest nivel.
La Tătărăștii de Jos, peste jumătate din cei 27 de elevi nu au luat media 5. La școala din Ploșca, din 38 de elevi, 16 au avut note sub acest nivel și 4 dintre ei au absentat. Un elev al școlii a obținut însă nota 10 la Română și 8.60 la Matematică, ceea ce i-a adus media 9.30.
„Au fost cazuri de elevi cu medii sub 5, la Mate-Info!”
Deși au medii sub 5, elevii pot intra atât la școala profesională cât și la liceu, potrivit legislației actuale în domeniul educației.
„Când ne uităm la BAC și vedem că la liceele tehnologice numeri pe degete elevii promovați, mă gândesc că între ei sunt și elevi precum ai noștri, cu note sub 5 la Evaluarea Națională. Au fost situații în care și la liceul din Moreni, la Mate-Info s-au trezit cu elevi cu astfel de medii”, spune Elena Dragomir.
Unii inspectori școlari susțin însă că se încearcă evitarea unor asemenea situații și orientarea elevilor spre școlile profesionale, în special în sistem dual unde nu teoria, ci învățarea practică este importantă.
„Încercăm să direcționăm îi direcționăm pe acești elevi spre școlile profesionale duale, mai ales că este nevoie mare de meseriași în diverse domenii și beneficiază și de burse. La noi acest sistem funcționează, cred că avem cele mai mult locuri după Brașov, cu o școală conscrată deja și București”, explică inspectorul școlar general din Bihor, Horea Abrudan.
Colegiile Naționale pot fi în pericol de a-și pierde statutul dacă rata de promovabilitate la BAC scade sub un anumit prag, lucru la care elevi intrați cu medii sub 5 pot „contribui”. Directorii au fost îndrumați să alcătuiască planurile de școlarizare astfel încât să evite astfel de situații, a adăugat el.
„Și noi îndrumăm elevii cu medii sub 5 spre profesionale. Cu atât mai mult cu cât e dificil ca în anii de liceu un elev cu medie sub 5 să își asigure o medie peste 6 la BAC”, spune și șeful ISJ Sălaj, Vasile Bulgărean.
Ambii consideră predarea simultană din multe din școlile rurale una din principalele cauze pentru rezultatele modeste la Evaluarea Națională.
„Ne-am fixat un obiectiv din a reduce predarea simultană și am redus cu 27% acest procent. Și dacă este o clasă mai mică, predarea să se facă pentru un singur an, iar rezultatele se vor vedea. Personalul la noi nu e problematic, avem număr record la titularizări de fiecare dată”, explică șeful ISJ Bihor.
„Ar trebui să se dea posibilitatea comasării școlilor. Pe legile actuale, fiecare școală din centru de comună trebuie să școlarizeze de la clasa 0 la a VIII-a. La noi în județ în multe școli nu avem numărul minim de elevi cât cere legea și funcționăm simultan, iar asta este în detrimentul calității”, afirmă și șeful ISJ Sălaj.
„Școlile și Primăriile să aibă un rol mai important!”
Pentru a răspunde nevoilor elevilor din mediul rural și a spera la îmbunătățirea rezultatelor lor la Evaluările Naționale, este necesar ca școlile și Primăriile să aibă un cuvânt mai puternic de spus, întrucât sunt parte integrantă a comunității din care fac parte și elevii.
„Este nevoie de implicarea și responsabilizarea, cu prioritate, a managementului școlar, de formarea și instruirea profesorilor, de descentralizare și de transmiterea responsabilității tot mai mari către autoritatea publică locală”, spune directorul World Vision România, Mihaela Nabăr.
„Până la momentul în care autoritatea locală nu își va asuma responsabilitatea asupra școlii din comunitate pe care o gospodărește nu cred că vom avea rezultate în materie de investiții, cunoaștere a nevoilor, sunt multe lucruri integrate”.
Calitatea cadrelor didactice nu este factorul decisiv în decalajul dintre rezultatele din urban și cele din rural, spune Elena Dragomir, învățătoare în mediul rural în județul Dâmbovița, Elena Dragomir.
„Profesorii sunt tot aceiași, să știți și în urban, pentru că încep în rural și apoi trec la oraș”, spune ea.
Este nevoie în schimb de asumarea cu onestitate de către autoritățile din educație a situației complicate a educației la sat și intervenții integrate, cu implicarea mai substanțială a consilierilor școlari, asistenților sociali și a profesorilor de sprijin.
Ministrul Educației despre falia între urban și rural: Parcă ar fi două țări diferite
Diferența majoră între rezultatele de la Evaluarea Națională 2022 între elevii din orașe și cei de la sate este mai mult decât îngrijorătoare, admite ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
„Atunci când ai de trei ori mai multe medii sub cinci în mediul rural decât în mediul urban, în condițiile în care 40% dintre elevi sunt în mediul rural, asta este într-adevăr mai mult decât îngrijorător. Îmi pare rău, o spun cu mare tristețe, parcă ar fi două țări diferite”, a spus ministrul Cîmpeanu, pentru TVR, citat de edupedu.ro.
Ministrul împărtășește, cel puțin la nivel declarativ, ideile enunțate și de interlocutorii Europei Libere, pentru reducerea decalajului între cele două medii: intervenții integrate, pentru reducerea abandonului școlar, inclusiv prin activități extra-școlare, asigurarea mesei calde, la care adaugă și revizuirea conținutului materiei pentru gimnaziu.
El a anunțat că a propus finanțarea în mediul rural, acolo unde sunt elevi mai puțini, nu per elev, ci pe formațiune de studiu, astfel încât și salariile să fie mai atractive pentru profesori.
De asemenea, Sorin Cîmpeanu a anunțat că au fost selectate peste 1.400 de școli din mediul rural „pentru a fi finanțate cu granturi de până la 200 de mii de euro” pentru partea de pregătire în vederea Evaluărilor Naționale, dar și pentru alte activități.
Dacă examenele nu erau calibrate cu pandemia, aveam o problemă pe întreg sistemul
Măsurile cu privire la îmbunătățirea rezultatelor în mediul rural sunt cu atât mai necesare, cu cât doar conjunctura pandemiei a făcut ca problemele să nu fie extinse la întreg sistemul, consideră directorul World Vision România.
„Singurul lucru constant de la un an la altul e acest decalaj urban rural. Dar dacă nu se intervenea pe subiecte, inclusiv prin eliminarea materiei din ultimul semestru și nu aduceam subiectele la o calitate scăzută, prin adaptarea parțială la pierderile din pandemie. Dacă nu făceam acest lucru, rezultatele erau mult mai scăzute pentru tot sistemul”.
„Am fi vorbit de 'dispariția' cu totul a ruralului, dacă 36% nu au luat notă de 5 în rural, dacă nu calibram subiectul, la ceea ce vedem din evaluările reale, din programele noastre, eram mult mai jos la capitolul Evaluare”, a conchis ea.
