- „Am ieșit, cred că sunt primul din școală care a terminat”;
- „Au fost și cuvinte mai greu de înțeles”;
- „Au întârziat subiectele, ca în fiecare an, de aceea am ieșit așa târziu”;
- „Nu era nevoie nici măcar de nu știu câte lecturi”;
Pentru examenul de marți, la Limba și Literatura Română, la subiectul I, punctul A, absolvenții de a VIII-a au avut de extras idei și de creat mici compuneri din două fragmente la prima vedere. Fragmentele au fost din „Toate pânzele sus”, de Radu Tudoran și „Fragmente din viața lui Delavrancea”, de Cella Delavrancea.
Crezi că e plictisitor?
Așa cum prevede noua programă a Examenului de Evaluare Națională în ultimii doi ani, absolvenții școlii generale au avut de identificat și o valoare morală/culturală comună între un fragment din „Toate pânzele sus” și o altă lectură.
Ei au avut, de asemenea, de identificat un element comun între textele la prima vedere din examen și de scris un text argumentativ. Întrebarea adresată în acest an a fost: crezi că este plictisitor să vizitezi de mai multe ori același loc?
Punctul B a constat în analiză gramaticală, sub formă de text grilă, pe baza unor cerințe extrase din cele două texte.
La subiectul al II-lea, elevilor li s-a cerut să își imagineze că se întorc din vacanță și să realizeze o compunere de 150 de cuvinte despre cea mai frumoasă amintire trăită.
„Mă așteptam să fie mai greu ca la testele de antrenament!”
Ca în fiecare an, examenele naționale sunt sesizabile din stradă, unde părinții așteaptă ieșirea copiilor lor. Nerăbdarea le pare depășită doar de emoție. O noutate anul acesta, față de ultimii doi, a fost absența măștilor de protecție.
„Am ieșit, cred că sunt primul din școală care a terminat”, le transmite părinților, la telefon, un absolvent al clasei a VIII-a tocmai ieșit din examen la liceul Onisifor Ghibu din Cluj-Napoca.
A trecut aproape neobservat de mulțimea distribuită în numeroase grupuri în fața porții de ieșire din centrul de examinare.
Nu la fel se întâmplă cu restul elevilor, care ies rând pe rând, la peste două ore și jumătate de când a început oficial examenul. Toți părinții îi aclamă, în așteptarea propriilor copii.
„Paul, Paul!”, strigă mai mulți părinți către un alt tânăr ieșiți printre primii de la probă. A fost accesibil, dar era nevoie de atenție la cerințe, ne spune el.
Proba de Limba și Literatura Română a început la ora 9:00, elevii au avut 15 minute pentru completarea datelor personale și două ore pentru proba efectivă.
„Au întârziat subiectele, ca în fiecare an, de aceea am ieșit așa târziu”, explică, succint Filip. „Au fost și cuvinte mai greu de înțeles, dar faptul că au dat text narativ la subiectul II a fost destul de ușor”, povestește el.
Treptat ies toți elevii și alungă emoțiile celor care îi așteaptă.
„A fost comparabil cu testele de antrenament, mă așteptam să fie un pic mai greu decât atât, nu era nevoie nici măcar de nu știu câte lecturi”, spune Andrei, fericit că tocmai a scăpat de primul hop al Evaluării Naționale.
Absolvenții claselor a VIII-a au avut la dispoziție 15 teste de antrenament, programate săptămânal de Ministerul Educației, similare cu cel primit la examen, pentru a se pregăti.
„Pentru mine a fost un pic mai dificil de identificat o valoare culturală comună (cu un text din lecturile personale, n.red.), în rest, mi s-a părut ușor. Dacă ai făcut și meditații ți-a fost cu atât mai ușor”, spune și Iulia.
„Subiectele au fost medii spre ușoare”
Gradul de dificultate a subiectelor de anul acesta a fost unul mediu spre ușor, spune profesorul de limba română Bogdan Rațiu, de la liceul Teoretic Bolyai Farkas din Târgu-Mureș.
Faptul că, față de anul trecut, la subiectul al II-lea li s-a cerut elevilor să descrie nu doar o întâmplare, ci una plăcută - cea mai frumoasă amintire dintr-o presupusă vacanță - e un element menit să le facă și mai accesibilă rezolvarea subiectului.
Asta nu înseamnă că toate rezultatele vor fi la superlativ.
„Dacă multora li s-au părut foarte ușoare subiectele e și pentru că au simțit ușurarea aceea că au scăpat de examen. Baremul și corectarea includ mai multe criterii, pentru notele mari sau foarte mari acestea au trebuit respectate”, a spus el.
Noul format al examenului de evaluare națională la limba română - care pune accentul pe înțelegerea (critică a) textului de către elev, capacitatea de a compune un text propriu și asocierea cu lecturi de la școală sau nu - „reprezintă un pas în față”, a subliniat Bogdan Rațiu.
Aceasta pentru că dă glas personalității și capacității de înțelegere a copilului. Pe de altă parte „și valoarea estetică a lucrărilor nu mai este neapărat cea din alți ani”.
Elevii nu mai recurg la reproducerea unor comentarii literare, impresionante ca expresivitate, dar pe care mulți nu le înțelegeau.
„Studiul de la gimnaziu a fost centrat în jurul unor teme, dar după ce intră la liceu elevii revin practic în vechea paradigmă și studiază tot în format vechi. E stringent ca și programa de liceu să se alinieze acestui stil”, a conchis el.
„Mulți elevi se exprimă deficitar, telegrafic, fac cu greu conexiuni”
Subiectele au fost de nivel mediu, dar unele cerințe au fost mai dificile decât ar părea la prima vedere, spune Laurențiu Dumitrescu, profesor de limba română la Școala Centrală București, de curând pensionat.
„Am parcurs subiectele, trebuie citite enunțurile cu atenție, până la capăt, pentru a înțelege exact cerințele, lucru pe care elevii adeseori nu îl fac. Marea problemă este exprimarea, citesc prea puțin și asta se vede imediat, se exprimă deficitar, telegrafic, fac cu dificultate conexiuni”, spune profesorul.
Impunerea unei limite de cuvinte utilizate presupune formularea unei idei coerente, lucru care le ridică reale dificultăți elevilor, adaugă el.
„Lipsa lecturilor se simte. Ar fi necesar să existe în continuare o listă de lecturi obligatorii, pentru că îți dau o anumită bază. Suntem interesați mai degrabă să îi promovăm repede, repede pe elevi, dar senzația mea este că ne păcălim singuri”, a continuat el.
Laurențiu Dumitrescu se declarat rezervat de noul format al programei de gimnaziu, în curs de schimbare și la liceu.
Este mai mult decât contrariat de faptul că din programa de BAC, atât pentru 2021, cât și în prezent, au fost scoși autori importanți, precum Nichita Stănescu sau Marin Preda.
„Nu avem coerență, e un sistem didactic ca o pictură pointilistă, punctăm ici-colo niște elemente”, a sintetizat el.
Pe de altă parte, unii scriitori contemporani, ale căror texte sunt incluse periodic în programa de examinare, ne declarau recent că eliminarea obligativității de a memora și încurajarea lecturii, prin permiterea de asociere cu texte extra-școală, e de bun augur.
Teste încărcate electronic, în Dâmbovița
Evaluarea Națională 2022 a adus și o premieră: testele elevilor din județul Dâmbovița vor fi evaluate digital, simultan, de către membrii comisiilor de corectare, în cadrul unui proiect pilot.
Lucrările elevilor au fost scanate și încărcate într-o platformă electronică, în două ore fiind scanate și încărcate 3.400 de lucrări în peste 250 de clase, cu timp mediu al operațiunii de două minute, potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu.
La anul, proiectul ar putea fi extins în toată țara. În privința conținutului examenului la română, acesta a menționat că a fost formulat conform modelului PISA, fiind bazat pe competențe și capacitatea de înțelegere a elevului, potrivit Edupedu.ro.
Calendarul Evaluării Naționale 2022
Absolvenții de clasa a VIII-a se pregătesc acum de cea de-a doua probă, cea care le dă și cele mai mari bătăi de cap - proba la Matematică, programată joi. Vineri va avea loc proba la Limba și Literatura Maternă.
Primele rezultate vor fi publicate în 23 iunie, după care va urma perioada contestațiilor, iar rezultatele finale vor fi afișate în 30 iunie.
