12 decembrie 2022, puțin după ora 8 dimineața. Doi agenți FBI trec cu mașina de porțile din fier forjat, pe o alee circulară, într-un cartier liniștit din Greenwich, Connecticut. Este o suburbie ultra-bogată a New York-ului, locuită de magnați de pe Wall Street și de elita străină.
Bat la ușa unei vile de 7 milioane de dolari, cu o suprafață de 14.000 de metri pătrați, care aparține unui fost personaj de seamă din Rusia: Vladimir Gusinsky.
Gusinsky, care are acum, în 2025, 72 de ani, nu e acasă. Ușa le e deschisă agenților de soția lui Gusinsky, Elena Konstantinou, un pic confuză și surprinsă de vizită.
Relațiile lui Gusinsky cu Charles McGonigal, fost agent FBI, prieten cu rusul, care luase masa în casa acestuia de cel puțin două ori, cu Serghei Șestakov, fost diplomat sovietic și rus și partener de afaceri al lui McGonigal, care lucrase pentru Gusinsky, dar și cu miliardarul rus Oleg Deripaska, precum și cu Mihail Lesin, fost ministru al presei în Rusia, găsit mort într-un hotel din Washington D.C., în noiembrie 2015, cu gâtul rupt, au fost câteva dintre subiectele despre care agenții FBI i-au chestionat pe doamna Konstantinou și pe angajații casei, în timpul vizitei.
Una din cele trei care au avut loc.
Mai târziu, agenții au confiscat calculatoare și dispozitive electronice care îi aparțineau lui Gusinsky. De asemenea, au discutat despre revocarea bruscă a vizei americane a lui Gusinsky — mai precis a unui regim de scutire de viză — care avusese loc cu un an înainte.
La aproximativ cinci săptămâni după vizita FBI, pe 21 ianuarie 2023, fostul agent FBI McGonigal a fost arestat de agenți federali pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York, fiind acuzat că a încercat să-l ajute pe Deripaska să evite sancțiunile americane. Șestakov a fost și el arestat pentru aceleași acuzații, la locuința sa din Connecticut.
A doua zi, potrivit Elenei Konstantinou și altor asociați, Gusinsky a părăsit Statele Unite, îndreptându-se spre Israel. De atunci, s-a întors de câteva ori în Statele Unite cu un alt pașaport, în principal pentru a participa la procedurile judiciare din Connecticut legate de divorțul său de Elena Konstantinou, cu care a fost căsătorit 30 de ani.
Dezvăluirile privind vizitele FBI apar într-un moment deja tensionat pentru relațiile dintre SUA și Rusia.
Încă de dinainte de alegerile prezidențiale din 2016, autoritățile americane au avertizat cu privire la creșterea operațiunilor de influență străină, iar FBI a intensificat vizibil activitățile de contrainformații și supraveghere, în special în cazul cetățenilor ruși.
Dezvăluirile FBI coincid, de asemenea, cu o serie de evenimente legate de Gusinsky, cândva un om de afaceri miliardar ,al cărui imperiu media a influențat lumea politică din Rusia în anii ’90 — până când a fost arestat, forțat să-și vândă compania și obligat să părăsească țara.
În ultimii ani, Gusinsky a fost implicat într-o serie de procese și alte acțiuni legale care implică mai multe persoane și companii din cel puțin trei țări.
RFL/RL a analizat sute de pagini cu declarații financiare, dosare judiciare și corespondență prin e-mail, precum și interviuri cu asociați și foști prieteni.
Toate spun povestea unui om de afaceri care jonglează cu datorii și procese, încercând să-și mențină afacerile pe profit, în timp ce distruge relațiile cu foști parteneri și prieteni vechi.
Deocamdată, nu există nici un indiciu că Gusinsky însuși este investigat penal.
McGonigal, agentul FBI, și-a recunoscut vinovăția pentru evitarea sancțiunilor și spălare de bani și a fost condamnat la patru ani de închisoare. Șestakov urmează să fie judecat pentru acuzații similare luna viitoare.
Este clar, totuși, că Gusinsky a atras atenția organelor de cercetare din SUA — ca să nu mai vorbim de furia vehementă a foștilor săi asociați.
Mihail Borșcevski, care a condus timp de două decenii o companie de televiziune prin satelit deținută de Gusinsky, numită Inter TV, l-a acuzat pe acesta, în instanță, că nu i-a plătit 500.000 de dolari, așa cum îi promisese, alături de alte datorii către angajați, din veniturile obținute în urma vânzării unui apartament luxos din Londra.
„Este un escroc. Este un mincinos. Este complet lipsit de onestitate”, a spus el, amintindu-și de scurta carieră a lui Gusinsky în producția de teatru sovietic.
„E regizor de teatru și, datorită acestui lucru, poate avea mai multe fețe, își schimbă limbajul, comportamentul, și știe cum să atragă oamenii. Dar nu ar trebui să ai încredere în el.”
Ascensiunea și declinul unui oligarh
În haoticii ani 90, care au urmat prăbușirii Uniunii Sovietice, Gusinsky a transformat un grup bancar și de consultanță într-un imperiu media numit Media-Most, care includea primul canal privat de televiziune din Rusia. NTV era cunoscut pentru relatarea critică a Primului Război Cecen – difuza reportaje compromițătoare despre armata rusă, încălcări ale drepturilor omului și materiale stânjenitoare despre președintele Boris Elțîn.
În 1996, Gusinsky s-a alăturat altor oameni de afaceri bogați, cunoscuți drept oligarhi, și și-a folosit influența în campania de realegere a lui Elțîn, care se confrunta cu dificultăți. Președintele NTV a fost unul dintre consilierii principali ai campaniei.
În cele din urmă, victoria lui Elțîn i-a oferit lui Gusinsky o influență nouă în ultimii ani ai președinției acestuia, ceea ce l-a pus, însă, într-o situație de conflict cu cel care avea să-l succeadă pe președintele rus: Vladimir Putin.
În iunie 2000, la doar două luni după ce Putin a câștigat alegerile, Gusinsky a fost arestat pentru acuzații de fraudă, despre care el și susținătorii săi au afirmat că erau pur politice. Două luni mai târziu, a acceptat să vândă NTV și grupul său Media-Most către gigantul de stat Gazprom pentru 300 de milioane de dolari, plus preluarea datoriilor companiei.
De asemenea, a fost de acord să părăsească definitiv Rusia.
Omul care i-a prezentat oferta din partea Kremlinului a fost Lesin.
În anii care au urmat, din locuințele sale din Spania, Tel Aviv, Londra și Greenwich, Gusinsky a pus la cale un alt plan de afaceri: dezvoltarea de emisiuni TV pentru publicul rus. Afacerea a avut un succes răsunător.
Compania sa, numită New Media Distribution, a vândut sute de ore de programe către posturi de televiziune rusești și, mai târziu, unui canal de divertisment ucrainean cofondat de Gusinsky.
Portofoliul companiei a crescut până la mii de titluri de emisiuni TV și filme.
În 2014, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată.
Rusia a anexat ilegal Crimeea, atrăgând o serie de sancțiuni occidentale împotriva companiilor, politicienilor și oligarhilor ruși. Canalele ucrainene au încetat să mai cumpere seriale TV. Gusinsky însuși nu a fost sancționat, dar sancțiunile au complicat afacerile.
A mai fost o lovitură în același an: Lesin, care nu mai era ministrul de presă al Kremlinului, dar deținea încă o funcție executivă la Gazprom Media, a renegociat contractele lui Gusinsky pentru serialele TV, plângându-se, conform unor persoane apropiate discuțiilor, că producțiile erau prea scumpe.
Până la sfârșitul anului 2014, Lesin a fost eliminat din funcția sa de la Gazprom, în împrejurări neclare.
Un an mai târziu, pe 5 noiembrie 2015, a fost găsit mort într-o cameră de hotel din Washington, D.C. Ancheta oficială din SUA a concluzionat că Lesin a suferit leziuni provocate de obiecte contondente la cap și alte părți ale corpului, „cauzate de căderi”, precum și „intoxicație acută cu etanol.”
Autopsia oficială, obținută exclusiv de RFE/RL, a relevat că osul hioid al gâtului său era fracturat, ceea ce pune sub semnul întrebării explicația oficială.
Până la sfârșitul anului 2018, afacerile lui Gusinsky nu arătau prea bine. El precizează acest lucru într-o declarație dată în instanță, într-un proces legat de o a doua casă din Greenwich pe care o deține.
Disputa complicată, care este încă în desfășurare, se învârte în jurul eforturilor lui Gusinsky de a evacua un prieten vechi și fost partener de afaceri, Vladimir Lenskiy.
Întrebat de un avocat când a început să aibă probleme cu banii, Gusinsky a răspuns într-o engleză stâlcită: „Spre sfârșitul lui '18 și mai ales '19.”
Evitarea sancțiunilor
O vizită specială la casa lui Gusinsky, cu mai bine de patru ani înainte ca FBI-ul să ajungă acolo, sugerează o posibilă explicație pentru interesul autorităților americane.
La sfârșitul lunii aprilie 2018, o altă mașină a intrat în aceeași alee, avându-i la bord pe Tatiana Diașenko, fiica mai mică a lui Elțîn, și pe soțul ei, Valentin Iumașev.
Gusinsky îi cunoștea pe cei doi din anii 1990, când a folosit NTV pentru a revigora campania electorală a lui Elțîn.
În timpul unui prânz de trei ore, care a inclus gustări rusești și vin roșu — Gusinsky a mâncat friptură, iar Dyașenko pește —au fost discutate mai multe subiecte, după cum își amintește Elena Konstantinou. Inclusiv problema sancțiunilor impuse de SUA lui Deripaska cu doar câteva săptămâni mai devreme. Aceste sancțiuni au restricționat sever accesul lui Deripaska la activele sale din Occident.
La acel moment, Deripaska, un magnat miliardar al industriei metalurgice, care avusese probleme cu legea în SUA și legături strânse cu influenți politicieni republicani, se afla în plin proces de separare de fiica lui Iumașev, Polina.
Iumașev și Diașenko — care avea o teamă de câini și a cerut ca bull terrier-ul Freia să fie scos din cameră, după cum povestește Elena Konstantinou — erau interesați dacă Gusinsky putea ajuta la ridicarea unora dintre acele sancțiuni, astfel încât Polina să poată primi bani din acordul de divorț de la cel care urma să-i devină fost soț.
Contactați de RFE/RL prin intermediul Centrului Elțîn (un muzeu și centru cultural dedicat fostului președinte, deschis, în 2015,la Ekaterinburg), Diașenko și Iumașev au refuzat să comenteze aceste informații.
Nu este clar dacă Gusinsky a făcut ceva pentru a-i ajuta pe cei doi. Totuși, momentul vizitei ulterioare a FBI-ului și arestările lui McGonigal și Șestakov pentru conspirație în scopul de a-l ajuta pe Deripaska ridică întrebări despre o posibilă legătură – sau dacă FBI-ul, pur și simplu, căuta informații de la Gusinsky despre McGonigal și Șestakov.
Într-un răspuns scris la nenumăratele întrebări trimise de RFE/RL, Gusinsky a confirmat întâlnirea de la prânz, dar a negat că subiectul sancțiunilor impuse lui Deripaska ar fi fost discutat.
„Ne-am amintit de trecut și am discutat planuri pentru viitor,” a declarat el pentru RFE/RL.
Până în prezent, Gusinsky nu a fost niciodată acuzat sau numit oficial suspect de către forțele de ordine. Cu toate acestea, el a avut legături personale și profesionale de lungă durată atât cu McGonigal, cât și cu Șestakov.
Potrivit lui Konstantinou, Gusinsky se lăuda frecvent că avea legături excelente la Washington, D.C., în special cu FBI-ul. O parte din aceste relații se datorează faptului că, încă din anii 1990, Gusinsky apelase la serviciile companiei de comunicații APCO, cu sediul în Washington, tocmai pentru a-și face drum în cercurile politice din SUA. El era o prezență obișnuită la Micul Dejun de Rugăciune Național, eveniment anual de amploare pentru parlamentari, lobbyiști și persoane care încearcă să-și cultive legături în capitala SUA.
La un moment dat, mult mai târziu, l-a întâlnit pe McGonigal, care a fost șeful departamentului de contrainformații al FBI în biroul din New York, investigând spionajul rusesc — și oligarhii — înainte de retragerea sa în 2018. Gusinsky aducea frecvent în discuție numele lui McGonigal, iar acesta a luat masa la reședința lui Gusinsky.
Gusinsky i-a fost prezentat lui McGonigal de către Șestakov, care a lucrat pentru Media-Most la sfârșitul anilor 1990 și, mai târziu, pentru canalul RTVi, în limba rusă, cu sediul în SUA, deținut de Gusinsky.
Cetățean american naturalizat, care lucrase pentru ministerele de Externe sovietic și rus, Șestakov s-a retras în zona New York în 1993.
În 2010, a lucrat ca interpret autorizat pentru tribunalele federale din SUA.
În anumite cercuri vorbitoare de limbă rusă, Șestakov era cunoscut ca un intermediar, o persoană care rezolva probleme. Și, nu în ultimul rând, un om fermecător.
În timpul uraganului Sandy, în 2012, când o mare parte a zonei New York era paralizată de întreruperile de curent, Șestakov l-a ajutat pe Gusinsky să găsească o companie care să livreze combustibil pentru generatorul extern al reședinței sale din Greenwich. Șestakov participa la toate petrecerile de ziua de naștere organizate la casa din Greenwich, a declarat Gusinsky pentru RFE/RL.
Conform documentelor depuse în instanță, într-un proces din Connecticut, lui Șestakov i s-a emis un card de credit corporativ American Express de către compania lui Gusinsky în 2017. În următorii doi ani, el a acumulat cheltuieli de zeci de mii de dolari, inclusiv mii de dolari pentru bilete la meciurile de hochei ale echipei New Jersey Devils.
Pe 1 și 5 martie 2019, Șestakov a utilizat cardul pentru a face două plăți, în valoare totală de peste 58.000 de dolari, către o companie deținută de fiul cel mare al lui Gusinsky. Nu era clar pentru ce erau aceste plăți; Gusinsky a declarat că nu își amintește.
Între timp, în 2019, Șestakov și McGonigal au început să acționeze pentru a facilita ridicarea sancțiunilor impuse de Statele Unite lui Deripaska. În acest sens, un înalt consilier al acestuia, Ievgeny Fokin, a fost pus în legătură cu un birou de avocatură din Statele Unite.
În timpul interogatoriilor lor din 2022, Elena Konstantinou a spus că agenții FBI, care făceau parte din agenția din Newark, New Jersey, i-au arătat o fotografie a lui McGonigal. „Nu este vorba despre tine”, i-au spus aceștia, potrivit declarației sale.
Totuși, natura exactă a interesului agenților față de soțul ei rămânea neclară.
Agenții au discutat, de asemenea, despre revocarea vizei americane a lui Gusinsky, în martie 2021 — tehnic vorbind, o exceptare de viză în cadrul unui program cunoscut sub numele de ESTA. Gusinsky a aflat șocat să afle despre acest lucru chiar în momentul în care a încercat să se îmbarce într-un zbor din Israel către Statele Unite.
Gusinsky a spus că nu a fost niciodată informat despre motivul revocării vizei sale.
În actele de inculpare, procurorii americani i-au acuzat pe McGonigal și Șestakov că au încercat să ajute pe Deripaska să eludeze sancțiunile americane. Autoritățile americane au mai declarat că McGonigal a fost angajat să găsească informații compromițătoare despre un oligarh rival.
McGonigal a pledat vinovat, în septembrie 2023, pentru faptul că nu a recunoscut agenților FBI acțiunile sale în sprijinul lui Deripaska. În decembrie, el a fost condamnat la patru ani de închisoare.
Șestakov, care a negat acuzațiile, urmează să fie judecat luna viitoare, în februarie, la tribunalul federal din Manhattan, deși avocații apărării critică procurorii în legătură cu accesul la documente clasificate.
De asemenea, este contestată și mărturia lui Fokin, care a lucrat și pentru Gusinsky în anii 1990 înainte de a deveni consilier principal la holdingul lui Deripaska, En+. Pe 6 ianuarie, un judecător american a ordonat ca depoziția acestuia să fie dată în Dubai, deși nu era clar când va avea loc.
Fokin a fost pus sub supravegherea FBI începând din iulie 2019, conform dosarelor judecătorești, iar dispozitivele sale electronice au fost confiscate și percheziționate atunci când a intrat în Statele Unite în august 2021.
Viza lui americană a fost revocată în anul următor, la cererea FBI, care a susținut că el era agent al serviciilor de informații ruse. În actele de judecată, procurorii americani au precizat că Fokin era un „complice neacuzat” al lui Șestakov și McGonigal.
La momentul publicării acestui articol, sancțiunile americane asupra lui Deripaska sunt în vigoare. Sancțiunile asupra En+ și gigantului metalurgic Rusal pe care acesta îl deținea, au fost, însă, ridicate în ianuarie 2019, după ce Deripaska a renunțat la o parte din controlul asupra En+.
En+ nu a răspuns la numeroasele e-mailuri în care i-am solicitat comentarii.
Gusinsky a spus că nu își amintește să-l fi întâlnit pe Fokin în Statele Unite sau altundeva, dar nu neagă că acest lucru ar putea fi posibil.
Contactat de RFE/RL, biroul de presă al FBI a refuzat să comenteze. Un ofițer de presă al biroului FBI din Newark nu a răspuns la mesajele vocale lăsate.
Un avocat al apărării pentru Șestakov nu a răspuns nici el la e-mailurile trimise de RFE/RL. Iar avocatul apărării lui McGonigal, Seth DuCharme, a spus că clientul său nu este disponibil pentru declarații.
Datorii și dispute
Este neclară amploarea problemelor financiare ale lui Gusinsky. Dar declarațiile sub jurământ, dosarele judiciare și interviurile cu colaboratori sugerează că datoriile sale sunt substanțiale și complicate, cu zeci de procese și acțiuni legale conexe, fie în desfășurare, fie recent soluționate.
Konstantin Kagalovsky, un fost avocat al acum defunctei companii petroliere Yukos, s-a asociat cu Gusinsky în 2008 pentru a înființa canalul de divertisment ucrainean TVi.
Cei doi au ajuns într-o luptă juridică prelungită legată de controlul canalului și taxelor plătite pentru a difuza serialele TV produse de compania lui Gusinsky. Un tribunal din statul New York a decis că Kagalovsky a preluat controlul canalului de la Gusinsky în mod ilegal. Canalul a fost preluat ulterior, în 2013, de persoane din interiorul guvernului, dar, trei ani mai târziu, i-a fost retrasă licența de difuzare.
Situația financiară a lui Gusinsky s-a înrăutățit după ce Lesin a renegociat, în 2014, contractele de televiziune rusești pentru serialele produse de compania lui Gusinsky, a spus Kagalovsky.
„Când am lucrat împreună, era clar că nu era [un] bun om de afaceri”, a spus el. „Gusinsky era un partener, dar era un partener de doi bani.”
Câteva dintre procesele în care Gusinsky a fost implicat:
- O bancă din Luxemburg, deținută de un alt oligarh, Vladimir Ievtushenkov, a câștigat un proces în instanța britanică, în 2022, împotriva lui Gusinsky și a avocaților săi, pentru o datorie de 10 milioane de dolari pe care Gusinsky nu a achitat-o. În august 2024, o instanță din Londra a afirmat că Gusinsky a evitat plata judecății folosind o „schemă necinstită sau subterfugiu”.
- Un agent imobiliar, născut în Rusia și stabilit în Londra, l-a dat în judecată pe Gusinsky în instanțele din SUA și Marea Britanie, acuzându-l că nu a rambursat o sumă de peste 230.000 de dolari, inclusiv dobânzile, pe care le împrumutase; cel puțin două cecuri emise de Gusinsky în contul aceste datorii au fost returnate. Cazul a fost inițial respins din motive de procedură, dar acum este în apel.
- O bancă din Connecticut l-a dat în judecată pe Gusinsky, acuzându-l că nu a achitat un împrumut ipotecar de 4,3 milioane de dolari pentru a doua casă din Greenwich pe care a cumpărat-o de la Lenskiy, în timp ce a permis ca Lenskiy și soția acestuia să continue să locuiască acolo. Gusinsky a căutat ulterior să-l evacueze pe Lenskiy, care, la rândul său, a căutat să cumpere în secret ipoteca neachitată. Cazul este în desfășurare.
- Alexandr Jelezniak, un bancher rus care a fugit în Statele Unite în 2015, în urma unor acuzații de fraudă, a afirmat că fiul lui Gusinsky, Ilya, îi datorează peste 500.000 de dolari; bani pe care susținea că i-a transferat lui Gusinsky. Procesul este în desfășurare.
- Un inginer de la compania sa de televiziune l-a dat cu succes în judecată pe Gusinsky pentru neplata unor salarii restante de peste 125.000 de dolari. Apoi, a câștigat un ordin judecătoresc prin care a atașat o ipotecă asupra unei case din Connecticut deținută de fiul lui Gusinsky. Procesul pentru ipotecă este în desfășurare.
- Un șantier naval din Florida l-a dat în judecată pe Gusinsky pentru neachitarea unor datorii de peste 400.000 de dolari, bani datorați pentru întreținerea și depozitarea unei ambarcațiuni de lux de 43 de metri, evaluată la 8,4 milioane de dolari, cu „interioare din lemn, cinci băi din marmură (fiecare cu căzi mari), dotări din oțel inoxidabil, o sală de mese de lux… și o punte principală opulentă.” Căpitanul și echipajul iahtului s-au alăturat ulterior procesului, solicitând sute de mii de dolari în salarii neachitate. Cazul este în așteptare.
- Un proprietar de clădire de birouri din Connecticut a câștigat un proces împotriva lui Gusinsky pentru 143.000 de dolari datorii de chirie neachitate.
- Gigantul serviciilor financiare American Express l-a dat în judecată pe Gusinsky pentru sute de mii de dolari datorii neachitați de pe cardurile de credit. Gusinsky a emis mai multe cecuri fără acoperire în încercarea de a efectua anumite plăți. Datoriile au fost stinse în cele din urmă.
Articol publicat inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.