Partidele au dreptul în campanie să cumpere spațiu de emisie de la televiziuni pentru a-și promova oferta electorală. Conform unei decizii a Consiliului Național al Audiovizualului tarifele pe emisiune și pe unitatea de timp vor fi aceleași pentru toți competitorii. În campania pentru parlamentare, sumele cerute de televiziuni au ajuns la peste 100.000 de euro pentru o oră de emisiune electorală la care participă un candidat.
Europa Liberă a încercat să afle care sunt sumele exacte cerute de televiziunile private partidelor, în ce condiții se plătesc aceste sume și pentru ce. Spre exemplu, campania de la locale a fost de trei ori mai scumpă decât cea din 2016, în condițiile în care a fost un an dificil economic, iar pandemia de coronavirus a făcut imposibile marile evenimente politice. Trebuie precizat că televiziunea publică, TVR, nu percepe un tarif pentru promovarea electorală.
Fiecare televiziune a venit cu propria ofertă către partide, existând diferențe în funcție de tronsonul orar pe care candidații urmează să fie promovați. Există tarife diferite în funcție de oră, dar și în funcție de tipul de serviciu oferit: spot electoral de 30 de secunde, participarea singur la o emisiune sau difuzarea în direct a unor conferințe de presă sau acțiuni de partid.
Tarifele per minut, fără TVA, cerute de televiziuni
Europa Liberă vă prezintă oferta televiziunilor pentru partide în campania electorală. Prețurile nu includ taxa pe valoarea adăugată de 19% și sunt exprimate în euro. Un post de televiziune are o ofertă unică pentru toate partidele care vor să se promoveze, conform decizie 603 a Consiliului Național al Audiovizualului privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. Sursa informațiilor: partidele politice parlamentare.
-
Antena 3
Spot 30 de secunde
2.000 de euro – interval 06.00 – 19.00
3.000 de euro – interval 19.00 – 24.00
Spot 60 de secunde
4.000 de euro – interval 06.00 – 19.00
6.000 de euro – interval 19.00 – 24.00
1.800 de euro / minut - emisiune de promovare electorală
3.000 de euro / minut - difuzarea în direct ori înregistrată a mitingurilor sau întâlnirilor electorale, a conferințelor de presă ori a altor activități de campanie ale competitorilor electorali:
-
RTV
Spot 30 de secunde
2.000 de euro – interval 06.00 – 18.00
2.600 de euro – interval18.00 – 24.00
1.800 euro / minut - luni – vineri - emisiuni de promovare electorală
3.000 euro / minut - transmiterea în direct a unor activități de campanie
-
Digi 24
Spot 30 de secunde
4.000 euro - luni – vineri, interval 11.00 – 15.00
4.800 euro - luni – vineri, interval 15.00 – 19.00
6.000 de euro - luni – vineri 19.00 – 23.00 / Sâmbătă 19.00 – 21.00 / Duminică 19.00 – 23.00 –
Prezența în emisiune de promovare electorală: 15 minute/ candidat
20.000 de euro - luni – vineri, interval 11.00 – 15.00
24.000 de euro - luni – vineri, interval 15.00 – 19.00
30.000 de euro - luni – vineri, interval 19.00 – 23.00
15.000 de euro / 10 minute - difuzarea în direct ori înregistrată a mitingurilor electorale, a conferințelor de presă ori a altor activități de campanie ale competitorilor electorali, fără intervenția editorială sau tehnică a Digi 24
-
B1 TV
Spot 30 secunde
2.000 de euro – interval 18.00 – 24.00
1.200 de euro – interval 08.00 – 18.00
1.000 euro / minut, durată minimă 10 minute - Emisiune de promovare electorală
1.000 euro / minut, în București, durata minimă facturabilă 5 minute - transmisiuni în direct sau înregistrare mitinguri electorale, conferințe de presă, activități de campanie (luni – vineri)
-
Realitatea Plus TV
Spot 30 secunde
1.500 de euro – interval 08.00 – 18.00
2.000 de euro – interval 18.00 – 24.00
Emisiune de promovare electorală:
2.000 de euro – interval 07.00 – 18.00 – segment de 10 minute
4.000 de euro – interval 18.00 – 24.00 – segment de 10 minute
Transmisiuni în direct / conferințe, înregistrare emisiune electorală
1.000 de euro – interval 07.00 – 18.00
1.500 de euro – interval 18.00 – 24.00
Dispariția marilor dezbateri
Ultima campanie electorală în care a existat o dezbatere directă la un post de televiziune între principalii candidați a fost cea din 2014, când în cursa prezidențială s-au aflat față în față Klaus Iohannis și Victor Ponta. În turul al doilea au existat două dezbateri, prima la postul de televiziune Realitatea TV, iar cea de-a doua la B1 TV.
Au urmat alte trei campanii, parlamentare 2016, europarlamentare 2018, prezidențiale 2019, în care dezbaterea a lipsit. Candidații au preferat să își prezinte programele de guvernare în medii sigure, fără o dezbatere sau critică asupra lor. Un rol important l-au avut televiziunile, care au oferit contra-cost spațiu de emisie.
Campania de la parlamentare din 2020 nu face excepție, dezbaterea electorală lipsind între propunerile la funcția de premier sau între președinții principalelor partide.
„Televiziunile au profitat foarte mult pentru a face bani, e un business în această perioadă să faci bani din campania electorală. Dacă facem un calcul pentru o jumătate de oră sau o oră, sumele sunt foarte mari. Nu am mai avut nici o dezbatere, nu simți că este o dezbatere pe bune”, a declarat expertul electoral Septiumis Pârvu pentru Europa Liberă.
Fenomenul îmbogățirii partidelor cu bani de la buget
Oferta televiziunilor pentru partide are și o explicație financiară: conturile partidele au fost alimentate cu din ce în ce mai mulți bani de la bugetul de stat.
Sumele din subvenție au crescut de la an la an, înregistrând o majorare semnificativă în 2019: de șase ori mai mai mult decât în 2017 și de 20 de ori mai mult decât în 2015.
Totul a fost posibil datorită unui amendament depus de fostul trezorier PSD, Mircea Drăghici, la legea finanțării partidelor politice. Prin acesta, partidele politice pot primi anual subvenții ce nu pot depăși, în total, 0,04% din PIB. Până la acest amendament, raportarea se făcea la veniturile bugetare, iar prin acest artificiu subvenția s-a triplat.
Recordul a fost înregistrat anul trecut de PSD care a încasat de la bugetul de stat aproape 144 de milioane de lei (30 de milioane de euro). Subvenția s-a redus anul acesta, dar sumele au rămas la un nivel ridicat. PSD va primi peste 85 de milioane de lei, în conturile PNL se vor regăsi 47.3 milioane de lei, iar USR mizează pe 12.6 milioane de lei.
Pe lângă sumele primite ca subvenție de la stat, partidele politice care trec pragul de 3% primesc și rambursarea sumelor cheltuite în campanie. Astfel, întreaga campanie electorală se desfășoară cu bani de la stat, finanțarea privată fiind într-o măsură relativ mică prezentă. Chiar dacă ea există în campanie, sumele sunt recuperate ulterior tot din fonduri publice prin rambursare.
„Practic, s-a transformat într-o piață în care partidele vin cu un munte de bani în care își plătesc niște emisiuni și în care nu există un dialog între ei sau cu electoratul. Pentru televiziuni este o perioadă foarte bună să facă foarte mulți bani. Toată campania partidelor mari a devenit o campanie care este finanțată din bani publici. Televiziunile pot profita foarte mult, iar limitele pentru apariții în tv sunt destul de mari, spre 40% din banii pe care îi pot cheltui pentru campanie. În acest context în care avem și pandemie, cheltuielile pentru print vor fi mai reduse, iar online-ul și televiziunile vor reprezenta cea mai mare parte din campanie”, a explicat analistul „Expert Forum”.
Cine nu plătește pentru aparițiile la tv
Printre cei avantajați de rigorile legii sunt cei care ocupă funcții oficiale în România. Prezența premierului Orban la un post de televiziune nu înseamnă obligatoriu că s-a plătit pentru prezența în direct. Calitatea de șef al Guvernului îi conferă lui Ludovic Orban o vizibilitatea mai mare, la fel și membrilor Guvernului. Declarațiile acestora nu sunt taxate de televiziuni. De asemenea, dacă există o înțelegere prealabilă, Marcel Ciolacu poate fi prezentat în emisiuni drept președintele Camerei Deputaților, fără să fie obligat să plătească chiar dacă vorbește în calitate de președinte PSD. Cele care decid calitatea celui care vorbește sunt televiziunile.
„Aici e linie foarte subțire, dar nu o chestiune nouă, s-a făcut tot timpul. Partidele care sunt la putere, fie au un premier, fie au miniștri sau un președinte al unei Camere din Parlament pot oricând să se folosească de imaginea publică și să nu plătească. Aici nu prea ai cum să controlezi, realist vorbind, nu cred că face nimeni monitorizare pe așa ceva”, a fost poziția lui Septimius Pârvu.
Un regim similar îl are și președintele Iohannis, care a devenit foarte activ în ultima perioadă, atacurile la adresa PSD devenind o constantă a conferințelor de presă. Cu toate acestea, el nu este considerat un actor în această campanie electorală, conferințele de presă sunt transmise integral și fără să fie contra-cost.
Guvernul a alocat în acest an 40 de milioane de euro unei campanii de informare a populației despre COVID-19 prin intermediul mass-media. Suma a fost majorată în Parlament la 50 de milioane de euro.
PSD a acuzat reprezentanții PNL că au folosit banii guvernamentali pentru a cumpăra presa.
Dacă într-o emisiune de televiziune sunt prezenți mai mulți candidați această este considerată dezbatere electorală și nu este taxată.
Facebook Forum