Totul a pornit la ședința de judecată din decembrie 2020, când, în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009, Udrea a cerut ca ședința să fie declarată nepublică, pe motiv că dorește să arate judecătorului o serie de documente „strict secrete”.
Instanța i-a acceptat cererea și Udrea a depus un plic deschis despre care a susținut că a intrat în posesia ei cu o zi înainte, iar documentele din el fac referire la activitatea a trei denunțători din dosar. Potrivit unui participant la proces, documentele în cauză ar fi avut legătură cu o cerere anterioară a Elenei Udrea de a formula o adresă către Seviciul Român de Informații (SRI) pentru a da relații despre cei trei denunțători ai ei, cerere respinsă la momentul respectiv de Curtea de Apel București.
Plicul a fost restituit
În acest context, la termenul următor a apărut plicul cu documente pe masa judecătorului. Instanța nu a primit la dosar documentele având în vedere caracterul secret al acestora și a restituit plicul inculpatei.
După ședința de judecată, DNA a făcut plângere la DIICOT împotriva Elenei Udrea pe motiv că ar fi divulgat secrete de stat. A fost deschis un dosar, cercetările fiind în curs, fără ca Udrea să fie încă pusă sub acuzare. „Urmare a cererii dumneavoastră (…) formulate în temeiul legii 544/2001, vă comunicăm faptul că, în dosarul penal înregistrat la nivelul DIICOT- Structura Centrală, s-a început urmărirea penală in rem pentru săvârșirea infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de stat”, se arată în răspunsul DIICOT transmis către „Europa Liberă”.
Plângerea DNA
Avocatul fostului ministru al Dezvoltării, Veronel Rădulescu, admite că Udrea a fost chemată și audiată la DIICOT în urma acestei plângeri, dar că dosarul nu are șanse să se încheie cu o trimitere în judecată deoarece nu poate fi probat caracterul secret al respectivelor documente.
„Am fost chemați, am prezentat cadrul legal și procurorii au înțeles despre ce e vorba. Legea spune că nu pot fi clasificate documente prin care sunt încălcate drepturile fundamentale ale omului, așa cum s-a întâmplat în acest caz. Din câte știu eu, plicul a fost aruncat în curtea locuinței sau plasat în apropierea mașinii Elenei Udrea. Ea nu a făcut publice respectivele documente, le-a prezentat instanței de judecată care are acces la documente clasificate. Informațiile din acel plic ar fi fost de natură să-i îngrădească drepturile fundamentale. Erau niște copii xerox cu informații care nu pot fi verificate. Știm că documentele clasificate nu se xeroxează, nu poate nimeni să verifice dacă documentele sunt reale”, ne-a declarat avocatul Veronel Rădulescu.
În martie 2021, fostul ministru al Dezvoltării și Turismului a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009.
Elena Udrea a fost găsită vinovată de instigare la luare de mită și spălare de bani. Instanța a decis să confiște 1 milion de lei de la fostul ministru. În același dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare iar jurnalistul Dan Andronic a fost achitat. Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, a primit 6 ani de închisoare pentru luare de mită în timp de fostul președinte al Consiliului Județean Tulcea Victor Tarhon a primit 4 ani de închisoare cu executare. Ioan Silviu Wagner, director general al companiei Oil Terminal, a primit trei ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
