Coaliția civică de centru (KO) se află pe locul al doilea, cu 31,6%. Potențialii săi parteneri în formarea unui nou guvern de coaliție, Calea a Treia de centru-dreapta (13%) și Stânga (8,6%), sunt al treilea și, respectiv, al patrulea, potrivit sondajului la ieșirea de la urne, realizat de Ipsos.
Prezența la vot a fost masivă: peste 72,9% , a anunțat Comisia Electorală Națională. Spre finalul scrutinului, secțiile de vot rămăseseră fără buletine.
Liderul opoziției poloneze, Donald Tusk, afirmă că forțele de opoziție au suficiente voturi pentru a detrona partidul de guvernământ. Într-o primă declarație, Tusk, fost președinte al Consiliului European, a felicitat partenerii din opoziție pentru rezultatele bune și a spus că „a venit sfârșitul vremurilor rele, sfârșitul guvernării PiS!”
Coaliția Civică a lui Tusk și partidele A Treia Cale și Stânga ar urma să obțină 248 de locuri în camera inferioară a parlamentului, care are 460 de locuri, în timp ce Lege și Justiție (PiS) și Confederația ar urma să aibă 212 locuri.
Șeful formațiunii Stânga (Lewica), Wlodzimierz Czarzasty, a salutat faptul că după opt ani de absență, stânga politică revine în parlament.
Liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, a spus că partidul său a obținut „a patra victorie în alegeri”, dar a recunoscut că „este greu de spus dacă acest succes se va materializa într-o nouă guvernare”.
Partidul de extremă-dreapta Confederația, care a obținut- potrivit primelor sondaje - numai puțin peste 6% din voturi și nu mai are șanse reale să decidă viitoarea guvernare, cum s-a crezut în campanie, s-a declarat „învins”.
Voturile sunt încă în curs de numărare, iar comisia electorală de stat a declarat că se așteaptă să aibă rezultatele finale până marți dimineață.
Alegătorii din Polonia au avut de ales duminică între partidul de guvernământ și o coaliție de grupuri de opoziție care îi acuză pe naționaliștii conservatori de erodarea sistemului democratic al țării.
Mulți polonezi consideră că sunt cele mai importante alegeri din 1989, când s-a născut o nouă democrație după decenii de comunism. Miza a fost restabilirea ordinii constituționale a națiunii, poziția sa juridică privind drepturile LGBTQ+ și avortul, precum și alianțele externe ale unei țări care a fost un aliat crucial pentru Ucraina după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă.
Susținătorii partidului de guvernământ Lege și Justiție spuneau că apreciază apărarea de către acesta a tradițiilor catolice și ajutoarele sociale pentru pensionari și familiile cu copii.
Lege și Justiție a fost acuzat că a încercat să obțină mai mult control asupra instituțiilor statului, inclusiv asupra instanțelor, a mass-mediei publice și a procesului electoral în sine.
Sprijinul pentru acest partid s-a redus de la ultimele alegeri din 2019, pe fondul inflației ridicate, al acuzațiilor de clientelism și al certurilor cu aliații europeni.
La alegerile din 2019, Lege și Justiție a obținut aproape 44% din voturi.
Partidele de opoziție - Coaliția Civică, A Treia Cale și Noua Stânga au făcut campanie pe baza promisiunilor de a repara statul de drept și legăturile cu Uniunea Europeană și cu alți aliați, dacă vor reuși să obțină puterea.
Conform prognozelor de dinainte de alegeri, Lege și Justiție ar putea avea nevoie de sprijinul partidului de extremă-dreapta Confederația pentru a guverna, dar ambele partide au declarat că acest scenariu nu este o opțiune.
