O ieșire obișnuită la cumpărături poate să-ți creeze o mare nemulțumire, când constați că, spre exemplu, cu 100 de lei, ajungi să cumperi o mică sacoșă cu mâncare.
Am parcurs experimentul: de 100 de lei am cumpărat o pâine, un litru de ulei, un pachet de unt, o sticlă de 2 litri cu lapte, un kilogram de carne, 2-3 kilograme de cartofi și undeva la 1-2 kilograme de alte legume și verdețuri.
Cu siguranță că fiecare dintre noi are în prezent impresia că lista produselor cumpărate era ceva mai mare în urmă cu un an sau doi. O admite inclusiv un ministru.
500 de lei pentru produse „nesofisticate”
Chiar dacă plafonarea adaosului pe aproape întreg lanțul comercial, începând cu 1 august 2023 a mai frânat din elanul scumpirii celor aproape 20 de produse, inclusiv guvernanții admit că problema nu este încă rezolvată.
Dacă vrei să te aprovizionezi pe mai multe zile, s-ar putea ca nici de 500 de lei cumpărăturile să nu fie atât de impresionante, după cum a remarcat recent chiar ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
„Am cumpărat verdețuri, produse lactate, produse din carne, și nu am avut lucruri sofisticate, încât să fie un preț justificat pentru cei 500 de lei”, a spus ministrul despre lista sa recentă de cumpărături.
În plus, „au rămas prețurile oarecum plafonate la acele niveluri și foarte greu se duc în jos”, a completat Boloș.
Un argument ar putea fi și că lista produselor plafonate este destul de restrictivă, în cazul unora dintre produsele de bază.
Cel mai bun exemplu este la lactate: doar laptele cu 1,5% grăsime, respectiv iaurtul de 3,5% grăsime până în 200 de grame, nu și celelalte tipuri de lapte sau iaurt.
În cazul pâinii, plafonarea se aplică produselor între 300 - 500 de grame, iar la cartofi doar dacă sunt albi și vrac.
Lista produselor cu adaos plafonat la procesator, distribuitor și comerciant a fost revizuită și prelungită în mai multe rânduri. Acum include 17 alimente și valabilitatea a fost extinsă până în decembrie 2024:
1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi;
2. Lapte de vacă de consum 1 litru, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT;
3. Brânză telemea de vacă vrac;
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
5. Făină albă de grâu "000" până la 1 kg;
6. Mălai pănă la 1 kg;
7. Ouă de găină calibrul M;
8. Ulei de floarea-soarelui până la 2 litri;
9. Carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard);
10. Carne proaspătă porc (carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc);
11. Legume proaspete vrac (roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi);
12. Fructe proaspete vrac (mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă);
13. Cartofi proaspeţi albi vrac;
14. Zahăr alb tos până la 1 kg;
15. Smântână- 12% grăsime;
16. Unt până la 250 grame;
17. Magiun până la 350 grame.
Mai mult, când a fost întrebat la Digi24 de ce alimentele de bază din România sunt mai scumpe decât în țările din Vest, ministrul a spus că este „o enigmă”.
Chiar dacă în prezent este în jurul a 7% - la sub jumătate față de vârful din septembrie 2022, rata anuală a inflației din România este cea mai mare din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat.
În prezent, o pâine de un kilogram costă între 9-10 lei, un litru de ulei al mărcilor celor mai cunoscute între 7-8 lei, un kilogram de cartofi ajunge la până la 4,5 lei, iar carnea pleacă de la 25 de lei/kg în cazul pulpei de porc și ajunge pentru ceafă sau cotlet la 35 de lei.
Creșteri de prețuri în cascadă. Studiu de caz: cartoful
Prețurile au explodat în 2022, începând cu cele la gaz, curent și combustibili, continuând cu alimentele - ducând indicele anual de creștere al prețurilor la peste 15% în vara acelui an și la un maxim istoric al ultimilor 20 de ani - 16,8% în noiembrie 2022, conform datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Reducerea ulterioară a ratei anuale a inflației, care este raportată mereu la aceeași perioadă din anul precedent, a însemnat doar o limitare a creșterii prețurilor.
De aici și constatarea că în doi ani am ajuns să plătim aproape dublu pe unele produse, spun economiștii.
„Inflația funcționează ca o undă care «mătură» economia și îi afectează pe oameni treptat. La început unii tocmai pe fondul inflației câștigă mai mult și cumpără produse la vechile prețuri, care nu apucaseră să crească, după care inflația mătură toată economia și se ajustează toate prețurile”, explică economistul Bogdan Glăvan pentru Europa Liberă.
Inflația resimțită de români era și atunci cel puțin dublă, după cum explica economistul Adrian Negrescu într-un articol publicat de Europa Liberă la acel moment.
Astfel, dacă în septembrie 2021 un kilogram de cartofi costa 2,5 lei, după un an prețul a crescut cu 44%, până la aproximativ 3,7 lei.
Cele mai recente date furnizate de INS, pe februarie 2024, arată și ele o creștere a prețului la cartofi de 13% față de februarie 2023, care venea după o altă majorare anuală de 34% raportată la februarie 2022.
Așa se face că un kilogram de cartofi costă la începutul anului 2024 între 4 și 4,5 lei/kg, asta deși beneficiază de plafonare.
Mecanismul e identic și la alte alimente, chiar dacă unele, precum uleiul, s-au scumpit brusc, iar altele - precum pâinea sau carnea - treptat.
Spre exemplu, în septembrie 2022, pâinea se scumpise în medie cu 27%, iar după un an a mai venit o majorare de 7%.
În februarie 2024, prețul este aproape nemodificat față de aceeași lună din 2023, deși și acest produs se află pe lista celor plafonate.
În schimb prețul cărnii s-a majorat cu doar 15% în septembrie 2022, dar a mai adăugat 12 procente în 2023. În februarie 2024 prețul este cu 8% mai mare decât în februarie 2023.
Lactatele și brânza au avut și ele o evoluție asemănătoare. În februarie 2024 prețul brânzei a crescut cu doar 5,5% față de februarie 2023, când prețul era deja mai mare cu 30% față de aceeași lună din 2022. La acel moment exista deja o creștere de 10 procente comparativ cu 2021.
Coșul de consum, mai mare cu 40%
Creșterea substanțială a costurilor vieții e arătată și de evoluția prețului coșului minim de consum necesar pentru un trai decent.
Acesta include atât cheltuielile imediate necesare supraviețuirii, precum cele cu locuința și cu alimentele, dar și alte nevoi curente, precum îmbrăcămintea, transportul, sănătatea sau educația.
Costului coșului de consum pentru un trai decent a crescut din 2020 până în prezent cu aproximativ 40%, „enormă pentru o perioadă atât de scurtă”, potrivit fundației Fridrich Ebert, care realizează periodic un studiu cu privire la acest indicator.
Conform celui mai recent studiu al fundației, publicat în octombrie 2023 pe baza datelor INS din septembrie anul trecut, valoarea coșului minim pentru un trai decent era de aproape 10.000 de lei pentru o familie cu doi adulți și doi copii, 8.200 de lei pentru doi adulți și un copil, 6.160 de lei pentru doi adulți și 3.800 de lei pentru o persoană.
Graficul de mai jos ilustrează momentul creșterii celei mai mari a costurilor coșului de consum din ultimii ani, în 2022. Valoarea costurilor necesare traiului a continuat să crească de atunci.
În cazul de referință - o familie cu doi copii - cele mai mari cheltuieli au fost: aproape 2.900 de lei pentru locuință (costuri cu 27% mai mari decât în anul anterior), 2.000 de lei pentru alimente, cele cu îmbrăcămintea și încălțămintea - aproape 1.000 de lei.
Pentru recreere și vacanță bugetul necesar era de 315 lei (cu 25% mai mult decât în 2022), pentru îngrijirea sănătății 154 de lei și pentru recreere și vacanță 315 lei.
Per total, valoarea coșului lunar era cu 15% mai mare decât în aceeași lună din 2022, când valoarea coșului era oricum superioară cu 20% față de 2021.
Efectul creșterii susținute a costului acestor nevoi face ca românii să regândească ponderea cheltuielilor care nu sunt percepute de strictă necesitate, spune economistul Bogdan Glăvan.
„Când veniturile reale scad, fie că cresc taxele, sau e inflație, oamenii renunță la prioritățile «mai puțin însemnate», care erau oricum cheltuieli marginale și renunță la cheltuieli sporadice, concedii, îngrijirea sănătății, educație”, punctează el.
Ritmul creșterii veniturilor, mai mare decât cel al prețurilor?
Săptămâna aceasta, în preambului cascadei de campanii electorale din acest an, premierul Marcel Ciolacu a venit cu o veste care ar trebui să îi bucure pe români.
Chiar dacă a admis că la prețul alimentelor „a mai rămas un decalaj”, în ciuda eforturilor Guvernului de a le scădea, premierul a spus că e pentru prima oară când ritmul de creștere al veniturilor îl depășește pe cel al ritmului de creștere al inflației.
„Cu 13,5% au crescut veniturile per persoană, per gospodărie, 13,1%. Preţurile au crescut cu 11,5%, respectiv 11%. E o diferenţă mică, dar e pe plus, nu e pe minus”, a spus Marcel Ciolacu.
El a citat mersul economiei și a adăugat că până în toamnă inflația ar trebui să coboare chiar sub 5% „ca să înceapă să se vadă creșterea de nivel de trai”.
Chiar dacă premierul nu a precizat cu exactitate datele pe care se bazează și la ce interval fac ele referire, cifrele referitoare la veniturile și cheltuielile gospodăriilor publicate de INS pe 5 aprilie îi susțin, la nivel oficial, spusele.
Datele publicate de INS acoperă trimestrul IV (octombrie - decembrie) din 2023 și arată că o gospodărie a avut în medie un venit de 7.504 lei și cheltuieli de 6.514, de unde rezultă un surplus de aproape 1.000 de lei (200 de euro).
Față de balanța venituri-cheltuieli din 2022, diferența de acum este mai mare cu 150 de lei, respectiv 850 de lei. În 2021, această diferență era de 800 de lei.
Principalele cheltuieli ale românilor: taxele, impozitele și contribuțiile
Conform „barometrului” INS pentru ultimul trimestru din 2023, aproape două treimi din banii gospodăriilor din România - peste 4.000 de lei - au mers spre „cheltuielile de consum”, din care cea mai mare pondere o ocupă:
- alimente și băuturi nealcoolice - 1.383 de lei
- plata utilităților - 612 lei
- cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte - 332 de lei
Nu mai puțin de 300 de lei merg pe tutun și băuturi alcoolice, în timp ce pentru educație sunt rezervați doar... 27 de lei.
Ca sumă destinată unei singure categorii de cheltuieli, cea mai mare contravaloare o reprezintă categoria „taxe, impozite, contribuții și cotizații” - 2.000 de lei, reprezentând circa 31% din totalul cheltuielilor.
Există însă o diferență mare între mediul urban și rural; în timp ce românii de la oraș plătesc aproximativ 35% pe taxe și impozite, cei de la sat alocă cu aproape 10 procente mai puțin.
Când vine vorba de veniturile românilor, cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică referitoare la salariul mediu, pe ianuarie 2024, arătau o creștere a nivelului acestuia de 14%, până la 4.859 de lei (aproximativ 1.000 de euro), față de ianuarie 2023.
Cele mai mari salarii nete sunt în IT, peste 11.000 de lei, iar cele mai mici în industria textilă - sub 2.800 de lei.
Media salariului net pe țară - la fel ca media veniturilor și cheltuielilor pe gospodărie - „ascunde” astfel problemele cu care se confruntă cei cu venituri sub cel necesar acoperirii coșului de consum.
De altfel, un studiu publicat de GFK la finalul anului trecut plasa România pe locul 33 în Europa, în scădere cu două poziții, ca putere de cumpărare medie a locuitorilor, cu 7.738 de euro pe cap de locuitor. Polonia și Ungaria aveau o putere de cumpărare cu aproape o treime mai mare, de aproximativ 10.900 euro / cap de locuitor.
Chiar și acele date arătau o diferență mare între regiunile țării, cu o medie de 15.300 euro în București și doar 4.000 de euro în județul Vaslui.
„Cei cu venituri mici, care alocă cea mai mare parte a banilor pentru alimentație sunt desigur cei mai afectați”, concluzionează economistul Bogdan Glăvan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
