Până anul trecut, Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului era o plasă de siguranță, de 1-2 miliarde lei, folosită în general în caz de calamitate – inundații, cutremure, incendii sau alte situații cu totul neprevăzute.
„E pentru situațiile de urgență”, explică pentru Europa Liberă Florin Cîțu, fost ministru PNL al Finanțelor și prim-ministru al României.
Conform acestuia, cea mai mare valoare a Fondului de rezervă a fost în 2020, în pandemie: 3,4 miliarde lei (680 milioane de euro). Înainte, au fost ani când acest fond avea doar câteva sute de milioane de lei – cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2017 – când au fost doar 160 de milioane lei (32 de milioane de euro).
În 2023, Fondul de rezervă bugetară a crescut la 32 de miliarde de lei (6,4 mld de euro), deși niciun cataclism nu a lovit România.
Creșterea nu a fost una întâmplătoare, ci s-a dovedit strategia prin care Ministerul Finanțelor a evitat, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, o rectificare bugetară.
Problema transparenței
„Este o metodă prin care [Guvernul] nu vrea să arate Comisiei Europene și agențiilor de rating cât de mare este deficitul economic. Nu au vrut să facă rectificare tocmai pentru a nu modifica oficial și legal ținta de deficit”, explică Florin Cîțu, pentru Europa Liberă.
Acesta consideră că din Fondul de rezervă nu ar trebui să se plătească salarii, așa cum a făcut, în ultimele luni din 2023, Guvernul condus de Marcel Ciolacu, sub semnătura ministrului de Finanțe, Marcel Boloș.
Fostul ministrul al Economiei, Claudiu Năsui – de la partidul de Opoziție USR, e de părere că principala problemă generată de folosirea Fondului de rezervă în locul unei rectificări bugetare e lipsa de transparență.
Publicul nu știe de unde au fost luați banii alocați prin această procedură.
În total, potrivit calculelor Europa Liberă, în ultimele luni din 2023 au fost alocate 32 de miliarde de lei (6,4 mld de euro). După cum a prezentat Europa Liberă, doar în ședința de Guvern din 20 octombrie 2023 au fost alocate:
- 1,45 de miliarde de lei către Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor și SRI, parte din ei pentru plata salariilor;
- Ministerul Afacerilor Interne, 900 de milioane de lei, din care 395 de milioane lei pentru plăți de salarii și 565 de milioane de lei pentru plata unor drepturi de natură socială;
- Ministerul Sănătății, 168 de milioane de lei pentru plata influențelor financiare determinate de creșterile salariale și de drepturile salariale acordate personalului din unitățile sanitare;
- Ministerul Educației, 184 de milioane de lei pentru plata majorată a salariilor personalului din învățământul preuniversitar;
- Administrația Națională a Penitenciarelor, 100 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor de personal, bunuri și servicii.
- Română pentru Radiodifuziune, 17,5 milioane de lei pentru salarii.
- Camera Deputaților, 26 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal.
„Prin aceste modificări nu se respectă Legea bugetului de stat, care spune cât să fie veniturile și cât cheltuielile”, mai spune Florin Cîțu.
În plus, ar mai fi încălcată și Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, e de părere fostul premier, specializat în finanțe.
Florin Cîțu mai arată că, pentru a lua banii de la un minister și a-i transfera la altul, era nevoie de raportul semestrial asupra execuției bugetare. Acesta este un document public care face parte din procedura de rectificare bugetară, prin care se justifică necesitatea mutării banilor.
Ex-premierul Cîțu spune că, din aceste motive, va propune formarea unei Comisii parlamentare de anchetă care să verifice traseul miliardelor cheltuite prin Fondul de Rezervă Bugetară.
„E rău că nu avem transparență”
„Este, desigur, legal să nu faci nicio rectificare bugetară. Rectificarea este, de fapt, o realocare de fonduri combinată cu o actualizare a estimărilor bugetare și pe partea de venituri, și de cheltuieli”, spune pentru Europa Liberă și deputatul Claudiu Năsui (USR), fost ministru al Economiei.
În ceea ce privește folosirea Fondului de rezervă, acesta se alimentează cu bani proveniți în general din tăierea bugetelor altor ministere.
„La realocările din Fondul de rezerva se vede numai unde merg banii, nu și de unde au venit. Nu e rău să nu crească cheltuielile statului. E rău însă să nu avem transparență”, arată Năsui.
Transparența este considerată principala problemă și de către analistul economic Bogdan Glăvan.
„Rectificarea bugetară presupune un proces transparent. Trebuie să vină cu noi cifre, să le publice, dar nu au avut curaj să și le asume pe final de an”, a explicat pentru Europa Liberă Bogdan Glăvan.
Acesta arată că „avantajul” alocării discreționare de bani prin intermediul Fondului de Rezervă constă tocmai în faptul că primul ministru decide cheltuirea banilor în funcție de preferințele sale politice.
„Se înlocuiește alocarea bazată pe reguli, pe bugete stabilite și votate în Parlament, cunoscute publicului, cu alocarea ad-hoc bazată strict pe preferința subiectivă a șefului guvernului. Asistăm la o concentrare masivă a puterii de decizie în pixul unui singur om”, mai arată Glăvan.
Explicația ministrului de Finanțe: „Natura cheltuielii contează”
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a recunoscut pentru Europa Liberă că ideea ca la finele anului 2023 să nu se mai facă o rectificare bugetară – ca în anii precedenți – i-a aparținut.
Ne-a explicat și care ar fi avantajul, din punctul său de vedere, al folosirii, în schimb, a Fondului de rezervă
„Ordonatorul de credit semnalizează natura și valoarea cheltuielii. Rectificarea presupune că ai dat la toți și nu contează natura cheltuielii”, motivează Boloș, pentru Europa Liberă.
Prin apelarea la fondul de rezervă s-au împărțit:
- 1 miliard lei în septembrie;
- 7,5 miliarde lei în octombrie;
- 20 miliarde lei în noiembrie;
- 3,5 miliarde lei în decembrie.
Printre urgențe s-au numărat și alocarea a 177.000 lei pentru închirierea unui sediu pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București sau transferarea a 7,4 milioane de lei, prin Ministerul Transporturilor, către Clubul Sportiv Rapid București, potrivit documentelor consultate de Europa Liberă.
Gaura bugetară în creștere, principala problemă
Folosirea Fondului de rezervă a venit în contextul în care Guvernul Ciolacu speră că deficitul bugetar al României nu va depăși în 2023 5,5% din PIB.
În caz contrar, România riscă să piardă din fondurile europene alocate, conform unei înțelegeri cu Comisia Europeană.
Tot pentru reducerea cheltuielilor a fost dată în octombrie și Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 90/2023, care privește limitarea cheltuielilor publice în ultimele două luni ale anului.
Analiștii și presa au numit-o „ordonanța austerității”, deoarece a limitat cheltuielile din sistemul public.
Cât privește bugetul pe anul 2024, el este construit pe un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei și 5% din PIB, cu o creștere economică prognozată de 3,4%, cu 2,0% mai mare decât în 2023.
Veniturile bugetului general consolidat ar urma să fie de 586 de miliarde de lei în 2024, adică un plus de 13%.
