- Tragedia săptămânii trecute s-a produs în Vâlcea, pe 17 noiembrie. La Uzina Mecanică din Băbeni, o mină antipersonal, folosită de obicei pe front, a explodat în timp ce era dezamorsată.
- Patru persoane au murit și trei au fost rănite grav. Concluzia preliminară a anchetei penale: firma nu a asigurat condiții pentru astfel de operațiuni.
- Fosta unitate militară, Uzina Mecanică din Băbeni, a devenit în 2016 firmă privată. La Băbeni sunt distruse mine antipersoană din state ca India, Mexic, Belgia sau Germania.
- 163 de state și-au asumat, în 1997, renunțare la producerea și folosirea minelor antipersonal din cauza că făceau numeroase victime în rândul populației
- Platforma din Băbeni este considerată una dintre cele mai ieftine variante, mai ales pentru statele care nu au produs astfel de echipament de război, deci nu au aveau dotări și pentru dezamorsare.
La aproape o săptămână de la explozia unei mine antipersoană la Uzina Mecanică din Băbeni, județul Vâlcea, anchetatorii au date care arată că atât administratorii firmei, cât și angajații care realizau dezamorsarea ar putea fi de vină pentru tragedie.
Sursele Europa Liberă din anchetă susțin că procurorul de caz a primit, de la autoritățile care verifică modul în care s-a produs evenimentul, date care arată că:
- administratorii firmei nu au asigurat o procedură corectă și nici nu au dotările pentru dezamorsarea unui număr mare de mine de război;
- personalul trimis să dezamorseze nu avea pregătirea pentru astfel de operațiuni extreme;
- persoanele care au murit în explozie nu erau la prima dezamorsare de acest fel;
- victimele au primit instrucțiuni verbale de o persoană responsabilă din cadrul uzinei;
- cele patru persoane care manevrau mina au realizat mai multe proceduri greșite care dus la explozie;
- administratorii Uzinei Mecanice nu ar fi luat măsurile impuse de autorități după o tragedie asemănătoare înregistrată în 2019.
Tragedia pe scurt
Joia trecută, pe 17 noiembrie, puțin după prânz, o explozie de propoții zguduia, din nou, liniștea celor peste 8000 de locuitori din orașul Băbeni, din județul Vâlcea. Localnicii sunt obișnuiți cu astfel de zgomote pentru că, de trei decenii, aici este Uzina Mecanică Băbeni. Fosta unitate de producție militară a fost privatizată în 2006, dar și-a păstrat profilul de dezamorsare bombe și mine.
Deflagrația s-a petrecut în timpul unei operațiuni de dezamorsare a muniției când explozia unei mine antipersonal a ucis trei bărbați și o femeie. Alți trei oameni au fost grav răniți. Unul dintre ei este încă într-o situație fragilă din punct de vedere al stării de sănătate.
Ancheta
Procurorii au deschis o anchetă penală pentru a afla ce anume i-a ucis pe oameni. Echipe de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Serviciul Român de Informații (SRI) ajutate de polițiști pun cap-la-cap probe.
După primele zile, concluziile preliminarii ar fi că responsabili de tragedie ar putea fi atât administratorii firmei, cât și cele patru persoane care manevrau mina ca s-o dezamorseze.
„Societatea pare să nu aibă toate dotările necesare manevrării unor astfel de mine și mai ales să le dezamorseze într-un program constant de muncă. Victimele, deși au primit instrucție verbale să dezamorseze mina, nu aveau pregătirea necesară pentru a realiza o astfel de operațiune delicată. Acestea sunt nereguli operaționale, nu înseamnă că este automat și o culpă penală. Procurorul de caz va decide acest lucru”, ne-a declarat o sursa din anchetă.
„În primul rând că în camera unde s-a întâmplat explozia nu avea voie să intre mai mult de o persoană și erau patru. Cele patru persoane decedate”, confirmă neregulile Sebastian Fîrtat, prefectul de Vâlcea
Minele de la Băbeni provin din străinătate
Surse din anchetă arată firul tragediei.
- Uzina Mecanică din Băbeni avea un lot de mine antipersonal pe care trebuia să le dezamorseze până la finalul anului. Din diverse motive, operațiunile erau întârziare așa că minele erau manevrate de două echipe. Una era condusă de expertul uzinei în astfel de dezmembrări, a doua echipă de „ucenicul de peste 50 de ani” al acestuia. Acesta din urmă nu avea pregătirea teoretică a expertului, dar participase și chiar a condus zeci de dezamorsări de bombe.
- Astfel de mine se dezamorsează în camere speciale. Mai întâi se scoate carcasa minei (carcasa care poate fi din lemn, plastic sau metal). După ce scoate carcasa, explozibilul se introduce într-un dispozitiv special, un fel de „seif”, unde acesta este detonat controlat și fără a pune în pericol viața cuiva.
- În cameră erau patru persoane pentru că „ucenicul” ceruse ajutorul a trei colegi. Cei patru încercau să scoată carcasa minei, pentru a introduce explozibilul în dispozitivul special de detonare.
- Explozia s-ar fi petrecut după ce au scos carcasa minei și încercau introducerea explozibilul în dispozitivul special.
- Pentru că acest dispozitiv nu era închis, puterea exploziei minei a afectat și camera specială, dar și două încăperi din jur unde se aflau alte patru persoane. Trei dintre acestea au fost rănite grav, una a avut răni superficiale.
În 2019, la Uzina Mecanică din Băbeni și-a pierdut viață un alt angajat tot în urma unei explozii necontrolate. Ancheta de după incident nu a găsit niciun vinovat, dar administratorilor firmei li s-a făcut recomandări pentru a îmbunătăți securitatea la locul de muncă.
Uzina de la Băbeni: de la stat, la un fost ofițer SRI
Uzina Mecanică Băbeni SA a activat încă din anul 1981 în cadrul Centralei Industriale pentru Echipamente Speciale București și a funcționat, după Revoluție, ca sucursală a RATMIL București și, apoi, din 2001, a Companiei Naționale Romarm București. Romarm este o societatea care se ocupă cu dotarea Armatei Române, dar este în subordinea Ministerului Economiei.
Până în 1989 și în primul deceniu de după Revoluție, la Băbeni se realizau explozibili și se dezamorsau bombe și mine.
După 2003, Uzinei Mecanice Băbeni a început procedura de privatizare, pe motiv că avea datorii de peste două milioane de dolari la bugetul de stat. Uzina trece în proprietate privată în 2006, după ce mare parte din datorii sunt șterse tot de stat.
Energotech SA achiziționează Uzina Mecanică Băbeni. Până la acel moment, Energotech lucra cu centrala nucleară de la Cernavordă, asigurând produse și servicii necesare unității. Compania era deținută, ca și acum, de familia Cojocaru: Florian Cojocaru, Mihai Tudor Cojocaru și Cristian Radu Cojocaru. Cei trei sunt administratorii Energotech SA.
În acest moment, conform datelor obținute cu ajutorul platformei termene.ro, acționarii firmei sunt: Mihai Tudor Cojocaru (50,98% și Cristian Radu Cojocaru 49,02%). Mihai Tudor Cojocaru, conform unui CV al acestuia, a fost ofițer SRI până în momentul înființării afacerii Energotech.
Conform datelor financiare depuse la Ministerul de Finanțe, firma a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 61 de milioane de lei (un profit de patru milioane de lei) și 73 de angajați.
Mare parte din contracte provin din comenzi de la Nuclearelectrica (centrala de la Cernavodă) și din comenzi din străinătate pentru dezamorsarea de mine.
Reprezentanții Energotech SA, societatea care deține din 2006 fosta platformă militară din Băbeni, nu au răspuns, până în acest moment, întrebărilor Europei Libere despre incidentul soldat cu patru morți.
Tratatul internațional care a făcut Băbeniul profitabil
La Băbeni, sunt detonate controlat mine din India, Mexic, Croația, Belgia, Germania, Austria, Polonia, așa cum reiese din datele obținute de la autoritățile care se ocupă de autorizarea activităților de import.
Mare parte din aceste mine sunt aduse în Portul Constanța Sud, după care iau drumul Băbeniului.
Băbeniul este considerat variantă ieftină unde, în special statele mici și medii, trimit mine antipersonal. Între 5.000 și 50.000 de euro poate costa dezamorsarea unui dispozitiv, prețul depinde de modul în care a fost asamblată și de puterea acesteia.
Băbeniul a devenit un centru mondial al dezamorsării bombelor, în special după 2000, atunci când Ministerul Economiei a privatizat societatea.
După 1997 de mare parte din statele lumii - 163 până în acest moment - adoptă Tratatul de la Ottawa, Canada, prin care este interzisă fabricarea și utilizarea minelor antipersonal.
În 2020, conform organizației Landmine Monitor, peste 7.000 de oameni și-au pierdut viața după explozii ale unor mine. În urmă cu 30 de ani, numărul victimelor era de aproape 100.000. Majoritatea victimelor sunt persoane civile, în special copii.
România a semnat din 1997 acest tratat, dar de-abia în anul 2000 a ratificat în legislația autohtonă.
România și-a distrus minele din 2004
În 2004, România a raportat că a finalizat distrugerea tuturor stocurilor de mine antipersonal, în total, 1.075.074 de mine.
Landmine Monitor identifica, în urmă cu trei ani, 11 state producătoare de mine antipersonal: China, Cuba, India, Iran, Myanmar, Coreea de Nord, Pakistan, Rusia, Singapore, Coreea de Sud și Vietnam. Majoritatea acestor țări nu produc în mod activ mine, dar își rezervă dreptul de a face acest lucru în viitor. Cele mai probabile să producă în mod activ sunt India, Myanmar, Pakistan și Coreea de Sud.
Din punct de vedere istoric, cel puțin 34 de state au dezvoltat sau produs peste 200 de tipuri de muniții cu dispersie, printre acestea a fost și România.
