NATO și Rusia au eșuat vineri, la Bruxelles, în încercarea de a rezolva o dispută în chestiunea noilor rachete rusești pe care aliații occidentali le consideră a reprezenta o amenințare pentru Europa.
Reuniunea de azi de la Bruxelles a Consiliului Rusia–NATO era ultima șansă pentru a împiedica retragerea SUA din tratatul de control al armelor nucleare.
Consiliul NATO-Rusia, care reunește ambasadorii NATO și pe cel mai înalt diplomat al Rusiei pe lângă alianța condusă de SUA, a fost creat în 2002. După anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a suspendat cooperarea militară cu Rusia, dar din 2016 a reluat aceste întâlniri regulate la nivel de ambasadori.
Cea de astăzi însă, între cei 29 de ambasadori ai țărilor din NATO și cel al Rusiei, s-a încheiat printr-un eșec total. Ambasadorii NATO au căutat să obțină de la colegul lor rus angajamentul că Moscova va distruge înainte de 2 februarie noile sale rachete nucleare cu rază lungă de acțiune care pot atinge Europa.
În absența unui asemenea angajament, Washingtonul își va anunța retragerea din Tratatul privind Forțele Nucleare din 1987 (INF), acuzând Moscova de încălcarea termenilor tratatului.
"Tratatul se află în mare primejdie", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "Cu cât Rusia se va conforma mai repede, cu atât mai bine. Tratatul nu are nici o valoare dacă nu este respectat, iar problema e pusă de rachetele rusești din Europa", a declarat el la o conferință de presă astăzi, după întâlnire.
Stoltenberg a spus că ambasadorul Rusiei nu a dat nici un semn că Moscova ar fi gata de un compromis. Cu toate astea, Stoltenberg, dar și unele țări europene, cum e Germania, speră că procesul anulării tratatului încă poate fi oprit, deoarece procesul de retragere din tratat e menit a lua circa șase luni.
Rusia e acuzată de SUA și NATO că ar dezvolta rachete de croazieră de capacitate intermediară capabile să transporte focoase nucleare și să lovească fără avertisment orașe europene, încălcând astfel pactul din epoca războiului rece care interzicea astfel de arme în Europa.
Kremlinul, însă, care în această săptămână și-a expus rachetele în fața misiunilor militare străine de la Moscova, afirmă că distanța scurtă de care sunt capabile rachetele le pune în afara tratatului INF. Rusia spune că rachetele sale Novator 9M729 / SSC-8 au o rază maximă de 480 km și că, deci, ele nu intră în cadrul tratatului.
Oficialii americani au declarat însă că nu există nicio modalitate de a verifica aceste informații, deoarece rachetele au fost prezentate "static", într-un mod care nu permite a calcula distanța lor de zbor.
Tratatul din 1987 impune Statelor Unite și Rusiei "să nu dețină, să producă sau să testeze" rachete de croazieră lansate la sol cu o rază de zbor de 500 km până la 5.500 km "sau să dețină, ori să producă lansatoare de astfel de rachete".
Rusia e bănuită că ar instala asemenea rachete atât în Crimeea, cât și în enclava militarizată Kaliningrad. Ministerul Apărării al Rusiei confirmase anul trecut transferul de baterii de rachete Iskander-M, cu o rază de acțiune de circa 500 km și capabile să transporte focoase nucleare, în enclava Kaliningrad, susținând că desfășurarea se va face ”pentru o perioadă scurtă de timp”.
În februarie anul trecut, deputatul în Duma și lider al Partidului Liberal Democrat din Rusia (LDPR, ultranaţionalist), Vladimir Jirinovski, afirmase la televiziune că el ar dori o "mică Hiroshima" pe teritoriul Ucrainei, însă a dat asigurări că emisia de radiaţii ar fi minimă.
Ideea lui Jirinovski era ca o bombă atomică de mici dimensiuni să fie lansată pentru a distruge reşedinţa preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko.
