Din septembrie, timp de câteva luni, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg al Europei Libere, „Contra Minciunii”.
Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer. Un efort comun contra minciunii.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Învățăm împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele atât de sofisticate ale dezinformării.
***
Mădălina Voinea este coordonatoarea programului de monitorizare digitală al think tank-ului Expert Forum. Ține cursuri despre fake news și dezinformare pentru tinerii din România.
Dezinformarea e făcută de persoane reale, spune Mădălina Voinea, adică sunt informații pe care le împing politicieni, influenceri, diverse alte persoane. Aceste informații false, dar postate, evident, în mod real, sunt multiplicate de boți și conturi false ceea ce distorsionează informațiile de trafic pe rețeaua socială respectivă, care începe să amplifice aceste mesaje cu o mai mare viteză, ceea ce duce la trafic artificial.
La acest trafic generat artificial, care amplifică dezinformarea, participă rețele de boți, pagini generate cu AI (inteligența artificială), se alătură apoi persoane reale. Acestea cred că mulțimea de like-uri și comentarii sunt reale, cred că ideile anti-UE și anti-democratice sunt împărtășite de cei mai mulți și se alătură acestor „bule”, generând de această dată trafic real.
Este exact ceea ce își doresc cei care desfășoară războiul hibrid contra tuturor democrațiilor europene. Mesajele roboților/ boților și imaginile generate cu inteligența artificială sunt menite să arate că viața în Uniunea Europeană e grea și că politicienii din partide sunt cinici, fără nici un fel de trimitere la regimurile autoritariste sau chiar dictatorile cum sunt cele din Rusia, respectiv China comunistă.
Narativele anti-occidentale, spune Mădălina Voinea, „sunt un pericol, pentru că ele, practic, deraiază de pe șina reală a unei conversații legitime dintre oameni reali și oferă o voce mult mai puternică, creată artificial, care bombardează cu mii de conturi false.”
Educația și sancționarea surselor de afirmații false, nu a victimelor
O altă problemă este că dacă statul intervine și sancționează persoanele reale care dezinformează, acțiunile coercitive riscă să adâncească neîncrederea oamenilor. Replica - venită exact din obișnuința democrației - este că cenzura este interzisă într-o țară liberă. Nu poți, tu, stat, să cenzurezi. Va fi ineficient și va mări prăpastia între autorități și cetățeni, crede Mădălina Voinea.
Preocuparea autorităților ar trebui să fie rețelele inautentice, false, create de boți, rețele artificiale care împing anumite voci din societate înspre a dezinforma și a minți:
„Vor să voteze cu AUR, foarte bine. Vor să voteze cu un partid tradițional, la fel. Problema este cine amplifică artificial, cine oferă un teren inegal, o voce mult mai puternică prin social media către extremism. Ce crezi că o să faci? O să fii eficient ștergând trei postări din 1.000 ale unor oameni care au opinii extremiste? Absurd.”
Lupta trebuie purtată împotriva rețelelor care dau naștere impactului real al unui mesaj general artificial, „care face ca oamenii să vadă de trei-patru ori același mesaj în 20 de minute, jumătate de oră, până devine un tipar repetitiv, ca un fel de brainwashing”. (n.r. spălare a creierului)
TikTok este un instrument care a contribuit foarte mult la vulnerabilizarea oamenilor, dar pe un fundament din viața reală, crede aceasta, și anume „deziluzionarea și lipsa de credibilitate a clasei politice, lipsurile și inegalitatea socială, lipsa educației democratice în școlile din România”:
„România este un sistem democratic vulnerabil. Ăsta este adevărul și ar fi simplist și confortabil pentru mine să dau vina pe TikTok.”
Ce indicii există că anumite conturi sunt false? Cine sunt cei mai vulnerabili la minciuni?
„Dacă folosesc același conținut, aceleași editări, aceleași hashtag-uri, repostează la anumite ore, sunt aceleași tipuri de comentarii, atunci devine clar”, spune experta.
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Mădălina Voinea mărturisește că s-a născut la țară, într-un mediu cu foarte puține resurse financiare și știe din experiență directă că a combate dezinformarea în mediul rural e extrem de dificil de făcut.
Ce a ajutat-o au fost efortul uriaș al propriei familii și clubul de dezbateri academice din liceu, care au încurajat-o să gândească cu propria-i minte:
„În România rurală, e foarte multă sărăcie de care nu vorbim, de parcă ne rușine. Ne e scârbă de sărăcia din România, de parcă nu e tot a noastră și nu sunt tot cetățenii noștri. Oamenii de la țară trebuie să se lupte și să facă eforturi inumane pentru a-și trimite copiii la un liceu bun de la oraș.”
În mediul rural, lipsa de comunicare e atât de puternică, încât opinia fie nu există, fie abia începe să se formeze, spune Mădălina Voinea:
„E foarte multă informație de tip alarmist acolo, foarte multă radicalizare, care le sunt servite pe tavă oamenilor, iar statul român nu e acolo.”
E foarte greu să le dai încredere copiilor, elevilor, tinerilor în viitorul democratic al României, când tu, stat, nu ești acolo să le vorbești despre el, spune aceasta:
„Este și o inerție instituțională care fie ne va omorî de tot, ca democrație dacă nu ne lepădăm de ea.”
Fake! NATO antrenează rechini să spioneze românii
Propaganda nu este neapărat inteligentă, e doar multă, adică de multe ori volumul face diferența, pentru că ajunge, repetitiv, la cât mai mulți oameni, explică Mădălina Voinea:
„Zeci de conturi care repetă același mesaj cu copy-paste, grupuri care, în timp, vezi că se activează și au conținut politic. E o dronă în apropierea graniței și încep să bage mesaje alarmiste, după ce două luni au băgat doar divertisment și apoi se întorc la divertisment.”
Voinea vorbește despre un fake news care a circulat în online, potrivit căruia NATO ar antrena rechini ca să-i spioneze pe români:
„Oamenii spun că au văzut într-un videoclip pe Facebook sau pe TikTok și, deși râdem și zicem: haha, ce exemplu amuzant, în mod evident ți se pare fals și ție… E atât de mult gunoi informațional, e atât de mare volumul în absența unei comunicări bune din partea statului, în absența unei baze educaționale din școală, încât acest gunoi ajunge practic realitatea pentru foarte mulți oameni.”
Românii s-au lenevit ca societate
Românii au fost „dresați” drept consumatori pasivi de informație, spune Mădălina Voinea, iar comunicarea politicieni - cetățeni nu este una de la om la om, ceea ce a adus o foarte mare letargie și respingere din partea poporului român față de politic:
„Ne-am lenevit foarte tare ca societate. În loc de dezbateri reale pe diferențele noastre de opinie, care sunt valide – e OK să existe opinii diferite în orice societate – am ajuns să le înlocuim cu sloganuri. Lenea asta face practic imposibil să mai deradicalizezi oamenii, căci spațiul informațional e plin de sloganuri și informație leneșă.”
Crede că extremismul își poate arăta adevărata față și că oamenii au încă timp să vadă că dorințele și nevoile lor legitime nu sunt îndeplinite de extremism, dar va fi o luptă foarte grea.
România trebuie să înțeleagă cu cine se luptă, crede Mădălina Voinea:
„Nu ne luptăm cu ceilalți cetățeni din societatea noastră care au avut niște condiții financiare, sociale care au dus la extremism. Nu cu ei ne luptăm, pe ei trebuie să-i ajutăm. Eu cred că România poate să scape din acest miraj al extremismului, dar va trebui să fie o luptă colectivă pe care fiecare o duce cu sine și împreună, în societate.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
