„Fără penali în funcții publice”, inițiativa USR de modificare a Constituției, pleacă spre Curtea Consituțională, potrivit deciziei Camerei Deputaților. În același timp, la solicitarea reprezentanților PSD, lista cu un milion de semnături pe care USR le-a adunat anul trecut de la cetățeni pleacă spre verificare la Parchetul General, în urma unor suspiciuni că ar fi fost falsificate. Plângere penală, așadar, care va fi semnată de vicepreședintele Camerei, Florin Iordache, de la PSD, cel care este și președintele Comisiei speciale de modificare a legislației penale.
Anunțul sesizării Parchetului a fost făcut de Cătălin Rădulescu, deputatul PSD care a fost avansat zilele acestea la funcția de chestor al Camerei Deputaților. El a spus, potrivit Agerpres, că Secretariatul General al Parlamentului, unde sunt angajați experți parlamentari, ar fi cercetat vreme de trei-patru luni milionul de semnături și a sesizat conducerea Camerei Deputaților „vizavi de aspecte de natură penală”.
Replica USR, formațiunea care a adunat semnăturile pentru inițiativa cetățenească de modificare a Constituției, a venit prin intermediul unui comunicat, semnat de liderul USR, Dan Barna.”Condamnatul penal Cătălin Rădulescu, noul chestor al PSD din Camera Deputaților, și autorul OUG 13, Florin Iordache, au încercat în Biroul Permanent să blocheze trimiterea inițiativei Fără Penali la CCR. Cei doi au invocat în BP că Secretariatul general a sesizat neconcordanțe în liste, deși nu intră în atribuțiile SG-ului Camerei Deputaților să verifice autenticitatea semnăturilor. Acesta este treaba primarilor, care deja au atestat dosarele”, se arată în comunicatul citat.
USR a adunat 1 milion de semnături anul trecut pentru modificarea Constituției, dublu față de numărul pe care îl cere legea fundamental pentru revizuire. Este vorba despre includerea prevederii ca orice persoană care a fost condamnată definitiv cu pedepse privative de libertate pentru fapte săvârșite cu intenție să nu fie aleasă în funcții publice până când nu intervine o situație care înlătură consecințele condamnării. Funcțiile publice sunt cele din administrația locală, senatorii, deputații și președintele României. Există deja o lege care interzice ocuparea de funcții în Guvern de către persoanele cu condamnare penală – o prevedere care a operat în cazul lui Liviu Dragnea.
Procedura de revizuire a Constituției include și Curtea Constituțională, care trebuie să avizeze dacă textul propus face obiectul modificărilor permise. Surse politice susțin că o discuție la CCR va fi în ce măsură interdicția de a fi ales poate fi impusă.
O situație asemănătoare, au arătat specialiști în drept, a mai fost și la începutul anilor 2000, când a fost depusă o lege care le interzicea foștilor securiști și colaboratori ai Poliției Politice comuniste să ocupe funcții publice. La vremea respectivă, cei de la PSD au invocat în spațiul public o recomandare a Comisiei de la Venezia care vorbea despre dreptul de a alege și de a fi ales care nu pot fi îngrădite. De cealaltă parte însă, există în legea penală din România decăderea din drepturile elective care se aplică la anumite pedepse pentru fapte penale. Cu alte cuvinte, pe o perioadă de timp există interdicția dreptului de a alege și de a fi ales.
În privința plângerii la Parchetul General pe care urmează s-o înainteze Florin Iordache, se pare că aceasta va viza, pe de o parte, veridicitatea semnăturilor, dar va aduce în discuție GDPR, adică aplicarea Directivei europene privind datele cu caracter personal. Potrivit unor informații din interiorul PSD, folosirea codului numeric personal, a seriei și numărului din cartea de identitate în listele de susținători ai modificării Constituției ar fi interzisă.
Nu este clar ce cale va urma inițiativa celor de la USR, care și-au declarat ca prioritate a actualei sesiuni parlamentare introducerea pe agenda Legislativului a inițiativei „Fără penali în funcții publice”.
Cei de la USR sunt susținuți în acest demers și de PNL, care a denunțat intenția social-democraților de a face plângere la Parchetul General ca pe o piedică în modificarea Constituției.
Dacă inițiativa USR trece de CCR și este aprobată și de Parlament, unde este nevoie de două treimi din numărul total al parlamentarilor, urmează să fie supusă aprobării prin referendum. Este nevoie de prezența la urne a 30% din populația înregistrată pe listele electorale.
Ultimul referendum de modificare a Constituției, care a avut loc în octombrie, la inițiativa BOR, cu trei milioane de semnături din partea cetățenilor la momentul lansării inițiativei, nu a fost adoptat. Semnăturile pentru interzicerea căsătoriilor homosexuale au fost adunate în 2015, CCR a validat în 2016 natura revizuirii, iar în 2018 s-a organizat referendumul.
