Adrian Cioroianu: La noi, în România, toate drumurile sunt zigzagate

Festivalul literar „Luna lecturilor de autor” care are loc la Brno unde România este invitata de onoare, este cel mai important eveniment cultural central european în care sunt implicați și scriitori români. 31 de scriitori vor face un turneu prin cinci orașe și patru țări stând de vorbă cu publicul din Cehia, Slovacia, Polonia sau Ucraina despre destinul lor literar, despre România, despre prezent, trecut și mai ales viitor. ICR Praga este unul dintre partenerii festivalului organizat în mare măsură cu bani și infrastructură de autoritățile locale și Ministerul Culturii din Republica Cehă. În mod simbolic parcă, primul dintre creatorii români prezenți pe scena festivalului în sala Teatrului Husa na provazku a fost un istoric, Adrian Cioroianu. Ambasadorului UNESCO, fost ministru de Externe, istoric și romancier, a vorbit despre copilăria sa, despre drumul către istorie și creativitate, despre oameni care i-ai marcat existența și despre destinul sale sau al Europei cu o sinceritate care i-a entuziasmat pe cei din sală. La finalul acestei întâlniri transmise în mare parte la radio, l-am întâlnit în culise pe Adrian Cioroianu pentru a-i pune câteva întrebări.

Radio Europa Liber: Domnule Adrian Cioroianu, ați fost aplaudat la scenă deschisă, publicul a fost receptiv, dialogul interesant, a fost o seară plină...

Adrian Cioroianu: „A fost o seară reușită cu atât mai mult cu cât este prima din acest turneu de cinci orașe în patru țări în cinci zile. Plus că e prima dată când particip la acest festival impresionant, trebuie să recunosc, și cu toate că ideea unei lecturi în fața unei săli dintr-un teatru nu mi-era neapărat străină, dar lectura într-o limbă străină de neînțeles pentru auditoriu m-a surprins și când mi s-a spus că traducerea e proiectată undeva, în spatele meu, m-am întrebat dacă va funcționa. Se pare că a fost un experiment pe care auditoriul îl cunoștea deja și m-am simțit foarte bine și sper ca și dânșii să se fi simțit cel puțin la fel de bine ca mine.”

Radio Europa Liberă: Adrian Cioroianu, suntem într-o țară în care românii cheltuiesc pe an 4-5 euro cumpărând cărți. Cum s-a ajuns aici? Ce șanse mai are cultura?

​Adrian Cioroianu: „Eu sunt ceva mai optimist și, ca să fiu foarte deschis cu dumnevoastră, nici nu sunt convins că acele statistici sunt întru totul reale. E adevărat, consumul pentru cultură nu e foarte mare în România în raport cu alte țări, dar ce mă bucură pe mine e că generația tânără cumpără mai multă carte decât oamenii care sunt la pensie, și poate este și normal acest lucru. E limpede că singurul element care poate încuraja sau descuraja cultura sau vânzarea de carte și de produse culturale este școala. Dacă școala își face treaba așa cum trebuie va crește și vânzarea de carte. De ce spuneam că am rezerve față de statistici: s-ar putea ca acele vânzări destul de modeste de carte din România să fie reale, dar eu nu-mi dau seama cum stăm la aceeași masă cu teatre care au sala plină și, în egală măsură, librării care sunt sunt goale de cititori și cumpărători. Aici este o fractură pe care nu o pot înțelege. E drept că nici sălile pline din teatre nu asigură neapărat subvenționarea lor, cum bine am văzut, acum în România e o întreagă dezbatere pe această temă cu concedieri ale unor oameni din teatre și așa mai departe. E drept că, poate, la nivelul celor treizeci de ani, sincer cred, că toate guvernele de care am avut parte și vă vorbesc ca unul care a făcut parte dintr-un guvern, cred că, din păcate, niciunul dintre ele, nu a dat atenție acestui domeniu cultural care înseamnă, înainte de orice, investiție.”

Radio Europa Liberă: Sunt unii care spun că literatura care se scrie acum în România nu e îndeajuns de relevantă, că nu surprinde realitatea în așa fel încât să-i capteze pe cititor, să-i readucă în librării și biblioteci.

Adrian Cioroianu: Da, vă dați seama că nu mă pot pronunța, nu pot eu să judec valoarea literaturii române de astăzi, sunt critici literari care s-o facă, pe de altă parte, există scriitori care au, clar, succes, există edituri care, totuși, publică scriitori români, scriitori din Iași, din București, ca să nu le dau numele, deci nu asta mi se pare a fi explicația – faptul că autorii sunt depărtați de societate...

Radio Europa Liberă: Poate că pe cititori îi îndepărtează tocmai educația... sau lipsa ei.

Adrian Cioroianu: „Nu, cred că este o inversare a priorităților și a intereselor culturale. Învățământul joacă rolul lui...”

Radio Europa Liberă: Dar și-l joacă?

Adrian Cioroianu: „Păi în România joacă rolul lui nefast: calitatea învățământului se răsfrânge asupra actului cultural în ansamblu sau asupra curiozității față de actul cultural. Ce vreau să spun este că, poate, la noi, când i-ai pus unui copil de trei ani un telefon mobil în mână ar trebui să ne gândim la consecințe, dacă nu cumva acest telefon, tabletă sau calculator, dacă nu cumva în felul acesta îl îndepărtăm puțin de carte... Sunt studii făcute la nivelul lumii occidentale: tinerii care descoperă la o vârstă fragedă cultura digitală sunt tentați să fie puțin mai depărtați de cultura clasică, de literatură, carte, poezie, dramaturgie și așa mai departe... Deci, poate să fie și asta o explicație, la noi foarte mulți tineri sunt branșați, să spunem, și poate că, în acest fel, le scade curiozitatea față de cartea în format clasic. Evident că nu trebuie ca asta să constituie un alibi, dar rămân la ideea că orice act guvernamental în domeniul culturii trebuie privit ca o investiție. Noi trecem banii băgați în educație, cărți, expoziții sau opere de artă la capitolul cheltuieli pentru cultură, în realitate, eu cred că aceștia sunt o investiție în România de poimâine. Cu cât băgăm azi mai mulți bani în învățământ cu atât putem să-i câștigăm întreit sau împătrit în România de mâine. Și sunt convins că vom ajunge și acolo, numai că la noi toate drumurile sunt zigzagate și nu numai în privința culturii, și în politică, în economie, de multe ori, și asta nu doar în ultimii treizeci de ani, ci de aproape două sute de ani, de când România s-a decis să intre pe orbita occidentală, drumul nostru a fost, deseori, în zigzag. Până la urmă tot ajungem la drumul cel bun dar ne place să facem zigzaguri.”

Radio Europa Liberă: Îmi spunea directorul Institutului Cultural Român din Praga că este director și, deopotrivă, propriul său șofer și angajat.

Adrian Cioroianu: „Da, este o problemă. Știu situația domnului Munteanu la Praga și, cu atât mai mult, activitatea domniei sale...”

Radio Europa Liberă: Și nu numai situația dânsului..

Adrian Cioroianu: „... dar este situația reprezentării noastre în mai multe domenii.”

Radio Europa Liberă: Adică, acesta fiind contextul, ar fi de imaginat un festival cum este acesta în România?

Adrian Cioroianu: „Să știți că eu am fost impresionat. Pe de altă parte, am aflat, nu știu dacă este adevărat sau nu, dar vă spun informația care a ajuns la mine, partea cehă, numai partea cehă, ar fi cheltuit, cu invitarea autorilor și tot ce e presupus, circa 80 de mii de euro, ceea ce nu e o sumă, totuși, foarte mare pentru un festival de o lună de zile, cu zeci de autori. Cred că, pur și simplu, e vorba despre bani bine folosiți, nu neapărat de bani mulți.”

Radio Europa Liberă: E greu de imaginat în România un festival al scriitorilor germani din Germania veniți în România să-i viziteze pe scriitorii și cititorii germani, și nu numai pe ei, de acolo?

Adrian Cioroianu: „Da, iată... pur-și-simplu nu i-a venit nimănui această idee...”

Radio Europa Liberă: Sau scriitorii maghiari din Ungaria invitați într-un turneu prin România...

​Adrian Cioroianu: „Sigur că da, se pot imagina astfel de formule, dar din moment ce nu s-a gândit nimeni... Evident că ideea nu a apărut din senin. Festivalul la care noi suntem și care acum strânge patru țări să ne aducem aminte că a plecat de la o întâlnire între scriitorii cehi și slovaci. Ulterior, s-a extins la polonezi și apoi la ucraineni. Acum iată, în acest an, România e țară invitată de onoare. Prin urmare, fiecare lucru are un început, noi nu ne-am pus problema unui astfel de festival, deși avem festivaluri foarte bune, avem festivalul de film istoric de la Râșnov, avem festivalul de film TIFF de la Cluj, deci nu neapărat faptul că am duce lipsă de festivaluri e problema ci lipsa, într-adevăr, a unui festival literar care să ocupe spațiul dintre târgurile de carte. Ați văzut ce succes au în România, la București Gaudeamus, Bookfest... Gaudeamus, de altfel, merge prin toată țara deci festivalurile de carte nu ne lipsesc...Pe alte coordonate este festivalul de la Iași care iată că devine tradițional, festivalul de literatură și traduceri, FILIT, care a ajuns deja un festival internațional cu ceva renume. Dar nu am avut această idee de a face un program în care să includem vecinii noștri sau minorități, eu știu, din jurul granițelor.”

Radio Europa Liberă: Dacă ați ajunge, din nou, într-o formulă guvernamentală, nu ministru de Externe, ci de data aceasta la Educație sau Cultură, care ar fi primele măsuri pe care le-ați lua?

Adrian Cioroianu: „Aș mări salariile profesorilor. Dacă aș ajunge la Educație, vă spun foarte clar, aș mări salariile profesorilor.”

Radio Europa Liberă: Ar fi suficient oare? Și la cultură?

Adrian Cioroianu: „Să știți că și la cultură, probabil, hiba tot aceasta este. Eu sunt convins că în România există bani, dar probabil că, dintr-un motiv sau altul, poate uneori din grabă, alteori din cauza faptului că avem o imagine mai mult sau mai puțin generală asupra lucrurilor, nu lipsa banilor a fost scuza la noi ci, mai curând, maniera în care ei au fost folosiți și vă vorbesc ca unul care, în anul 2018, ajunsesem la un moment dat să fiu invitat cu săptămână-două înainte la tot felul de colocvii care aveau loc în țară dedicate centenarului or asta e dovadă de pregătire destul de modestă, pentru că dacă vrei să organizezi o conferință serioasă îți trebuie cel puțin câteva luni. Atunci când lumea te invită cu două săptămâni înainte își dai seama că a fost făcută în grabă. Așadar la mijloc nu e lipsa banilor pentru că banii existau pentru organizarea lor...”

Radio Europa Liberă: Deci erau lipsiți de viziune...

Adrian Cioroianu: „Poate, lipsă de viziune, nu știu, nu vreau să critic pentru că nu am fost în pielea celor care au organizat aceste conferințe. Pe de altă parte, eu vă spun foarte deschis, la învățământ eu sunt convins că o mare problemă o reprezintă salariile nemeritat de mici ale profesorilor și o spun ca unul care a studiat experimentul finlandez. Finlanda, în anii 70, ajunsese la o calitate foarte modestă a școlii, pe fondul liberalizării societății, al contestării profesorilor, contestării dogmelor, contestării modelelor culturale. În Finlanda se contesta totul în anii 1970 și antidotul a fost încurajarea absolvenților buni ai facultăților să intre în învățământ când își termină studiile pe o durată de trei sau de cinci ani. Tinerilor care terminau studiile în facultate, celor mai buni din ei, li se propunea un post de profesor. După care erau liberi, dacă voiau să părăsească învățământul, după cinci ani putea pleca.”

Radio Europa Liberă: Vi se pare că în România ar funcționa meritocrația, așa cum a funcționat în Finlanda sau în alte părți?

Adrian Cioroianu: „Sunt convins, sunt convins că da! La un moment dat, tot acolo o să ajungem. Oricâte zigzaguri am face, până la urmă tot acolo ajungem.”

Radio Europa Liberă: Sunt zigzaguri periculoase pentru că pierdem vreme, energie.

Adrian Cioroianu: „Pierdem timp, evident, sigur că sunt periculoase sau, mai curând, sunt păguboase, dar până la urmă tot vom ajunge dar trebuie să admitem că este, vorba lui Lenin, „boala copilăriei democrației noastre. Lenin vorbea de boala copilăriei proletariatului, la noi e vorba despre boala copilăriei democrației care are printre simptome această discrepanță dintre ceea ce dorim și anunțăm că facem și ceea ce în realitate facem. Faptul că școala românească are problemele cu care se confruntă astăzi, în viziunea mea pleacă, în principal, de la situația ingrată a învățătorilor, profesorilor, profesorilor universitari, ajungând până la rectorii universităților și așa mai departe, mai ales că noi avem și precedentul, destul de periculos din România interbelică, atenție, nici măcar nu vorbesc despre România comunistă, ci despre cea dintre cele două războaie mondiale, precedentul politizării învățământului. Ăsta este iarăși un lucru de care trebuie să ne ferim și aș spune-o, indiferent cine s-ar afla la conducerea ministerelor. De altfel,de-a lungul anilor am discutat acest lucru, bunăoară cu doamna Ecaterina Andronescu, cu domnul Romașcanu, fostul ministru al culturii, cu toții am căzut de acord, și dânșii erau de acord, că politizarea nu servește la nimic în astfel de domenii care nu au o dimensiune partinică. Cultura României, învățământul, sănătatea, siguranța națională, acestea nu țin de un partid sau altul. Dar, probabil, vom mai merge puțin în zigzag, puțin sau mai mult, dar până la urmă ne vom da seama că singurul lucru care poate să fie salvator pentru România este meritocrația.”

Radio Europa Liberă: Să ne întoarcem, în final, domnule Cioroianu, la acest festival: dincolo de experiența personală pe care ați trăit-o și pe care nu mă îndoiesc că o veți avea și în celelalte orașe unde veți merge, considerați că aveți de transmis și un mesaj instituțional acasă?

Adrian Cioroianu: „De ce nu, de ce nu? Tot ce trăim constituie, până la urmă, o experiență personală, o lecție pentru noi și, dacă voi avea ocazia să dau cuiva un exemplu, în măsura în care voi ajunge la concluzia că acest exemplu este fericit, mie deocamdată așa mi se pare, mi se pare o foarte bună idee, așadar în măsura în care voi avea ocazia s-o sugerez cuiva o voi face cu maximă plăcere. Pe de altă parte, sunt convins că, pur și simplu, la noi, nimeni nu s-a gândit la acest format. Dacă s-ar fi gândit, ar fi funcționat și la noi foarte bine. Gândiți-vă ce-ar fi fost un asemenea festival cu scriitori din Polonia, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria, vecinii noștri, sau cu scriitori germani originari din România... slavă Domnului avem prin Herta Müller, și un premiu Nobel, sigur ține de literatura germană dar, în egală măsură, ne mândrim și noi pentru că ea e născută la noi. Deci, dacă i-ar fi venit cuiva ideea bănuiesc că ar fi funcționat și la noi, dar e bine să vedem și ideile bune ale altora, să vedem în ce măsură ne inspiră. Deocamdată eu zic să dorim celor treizeci și ceva de scriitori români care vor veni, să le dorim succes fiecăruia dintre ei, să transmită un mesaj credibil despre literatura Românie de astăzi și, de ce nu, să arate, dinamismul ei, să arate vivacitatea ei pentru că eu sunt convins că literatura română le are.”

Radio Europa Liberă: Vă mulțumim, domnule Adrian Cioroianu.