Milioane de afgani trăiesc deja în condiții apropiate de foamete, iar oprirea permanentă a ajutorului american ar putea declanșa înfometarea în masă a populației.
Aceasta este opinia a doi lucrători umanitari care au vorbit cu RFE/RL sub rezerva anonimatului, deoarece nu sunt autorizați să discute cu presa. Ambii lucrează pentru organizații internaționale importante care livrează ajutoare alimentare comunităților vulnerabile din Afganistan.
„E deja o foamete generalizată în unele zone din Afganistan”, a declarat unul dintre lucrătorii umanitari, care lucrează în sud-estul țării. Fără ajutor umanitar, „este foarte probabil ca foametea să se răspândească rapid în restul țării”, a adăugat lucrătorul.
„Foamete în majoritatea zonelor”
De la preluarea puterii de către talibani, în 2021, criză umanitară din Afganistan s-a agravat. Țara săracă a pierdut ajutorul occidental vital, iar economia s-a prăbușit.
Însă foametea a fost evitată datorită unei finanțări semnificative din partea donatorilor occidentali. Numai că în ultimii ani această asistență a scăzut brusc.
Aproximativ a treia parte din cele 40 de milioane de locuitori ai Afganistanului suferă în prezent de foamete.
Teama de foamete a reapărut după decizia din ianuarie a președintelui american Donald Trump de a îngheța temporar toată asistența externă, inclusiv pentru Afganistan.
O oprire permanentă a ajutorului din partea Statelor Unite, cel mai mare donator pentru Afganistan, ar împinge țara spre o foamete generalizată, avertizează lucrătorii umanitari.
„Fără ajutor umanitar, ar putea fi foamete în majoritatea locurilor”, a declarat cel de-al doilea lucrător umanitar.
Activistul a afirmat că provinciile aride din vestul, centrul și nordul Afganistanului sunt cele mai expuse riscului de foamete.
Alți lucrători umanitari și organizații au declarat că este prea devreme să se spună că Afganistanul se află în condiții apropiate de foamete sau că se îndreaptă spre o foamete.
Clasificarea Integrată a Fazelor Securității Alimentare (IPC) definește foametea „ca fiind o situație în care cel puțin una din cinci gospodării are o lipsă extremă de alimente și se confruntă cu foametea și mizeria, ceea ce duce la niveluri extrem de critice de malnutriție acută și deces”.
IPC estimează că peste 3 milioane de afgani - sau mai puțin de 10% din populație - se află la niveluri de urgență de insecuritate alimentară și sunt la un pas de foamete.
Niveluri de urgență ale insecurității alimentare
Guvernul taliban, lipsit de fonduri și care nu a fost recunoscut de nicio țară, nu a putut sau nu a vrut să abordeze dezastrul umanitar din țară.
Drept urmare, ONU și organizațiile non-guvernamentale (ONG) internaționale au fost lăsate să umple golul. În prezent, aceste organizații oferă ajutoare alimentare milioanelor de afgani, inclusiv ulei de gătit, orez și făină. Dar ele furnizează, de asemenea, îngrășăminte, semințe și unelte pentru agricultură, principalul mijloc de trai al afganilor din zonele rurale.
Fără acest sprijin, fermierii vor avea dificultăți în a produce suficiente alimente pentru a-și hrăni familiile și comunitățile.
„Fără ajutor, cred că în câteva luni vor apărea înfometarea în masă și foametea”, a declarat unul dintre lucrătorii umanitari care au vorbit cu RFE/RL.
Copiii și femeile sunt cei mai vulnerabili. Aproximativ 3,5 milioane de copii afgani sub vârsta de cinci ani „suferă sau ar putea suferi” de malnutriție acută, potrivit IPC.
Spitalele din întreaga țară sunt pline de copii subnutriți. Medicii au avertizat cu privire la creșterea mortalității infantile dacă vor pierde sprijinul internațional pentru tratarea copiilor înfometați.
„Criza alimentară din Afganistan este alarmantă”, a declarat Terje Watterdal, directorul de țară al Comitetului Norvegian pentru Afganistan (NAC).
Viitor „sumbru”
Asistența umanitară pentru Afganistan a scăzut brusc din 2022, când donatorii internaționali au adunat aproximativ 3,8 miliarde de dolari. În 2024, finanțarea a scăzut cu circa 25% față de anul precedent.
Statele Unite au fost cel mai mare donator, contribuind cu aproximativ 3,7 miliarde de dolari per total din 2021, potrivit Inspectoratului General Special pentru Reconstrucția Afganistanului, un organism de supraveghere al guvernului SUA.
Dar decizia Administrației Trump de a îngheța toate ajutoarele externe a pus sub un mare semn de întrebare viitoarea asistență americană.
„Donatorii își reduc sprijinul în acest an, astfel încât perspectiva pentru viitor este sumbră”, a spus Watterdal.
Criza alimentară din Afganistan a fost agravată de schimbările climatice și de strămutările în masă.
Țara este una dintre cele mai vulnerabile din lume la efectele schimbărilor climatice și s-a confruntat cu un număr tot mai mare de fenomene meteorologice extreme în ultimii ani, inclusiv cutremure devastatoare, inundații și secetă severă.
„Schimbările de mediu contribuie la insecuritatea alimentară și a apei”, se arată într-un raport recent al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) a ONU.
Între timp, Iranul și Pakistanul vecine au deportat aproximativ 3 milioane de refugiați și migranți afgani în țara lor natală în ultimii doi ani. Ambele state au avertizat că intenționează să expulzeze alte milioane de afgani.
Mulți dintre afganii repatriați nu reușesc să găsească un adăpost adecvat, să aibă acces la servicii medicale sau să obțină hrană suficientă.
„Afganistanul suferă de o criză climatică, o criză economică, o criză socială, o criză a sănătății, o criză alimentară și o criză politică”, a declarat Watterdal, lucrător umanitar norvegian.
Articol publicat inițial pe rferl.org și tradus de Europa Liberă Moldova