Turda, municipiul din județul Cluj, este campionul finanțărilor obținute din fonduri structurale în exercițiul financiar european încheiat în decembrie 2023 (2014-2020), conform datelor transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), la solicitarea Europei Libere.
Fonduri nerambursabile atrase de Turda sunt de aproximativ 75 de milioane de euro. Valoarea totală a proiectelor (diferența a fost asigurată din bugetul național și local) a fost de 100 de milioane de euro.
„Am fost consilier local de la începutul anilor 2000 și mi-am dat seama că la bugetul deficitar pe care îl avea municipiul, fondurile europene sunt singura soluție reală pentru dezvoltare”, spune pentru Europa Liberă primarul municipiului, Cristian Matei.
Fost manager la Compania de Apă Someș-Arieș, Matei a devenit primar în 2016 și a insistat ca administrația să depună cereri de finanțare pe toate liniile de finanțare disponibile.
Proiectele s-au concentrat în special pe modernizarea străzilor și crearea culoarelor de mobilitate urbană alternativă, achiziția autobuzelor electrice, precum și pe modernizarea parcurilor, școlilor și obiectivelor culturale.
Avalanșa de investiții cu fonduri UE a transformat orașul într-un continuu șantier, spre nemulțumirea a numeroși localnici și politicieni din opoziție, după cum a scris Europa Liberă în luna iunie. Dar „prețul” a meritat, susține edilul.
Turda este urmat în ierarhia orașelor non-reședință cu cei mai mulți bani atrași de municipiul Hunedoara, din județul cu același nume.
Președintele Asociației Orașelor din România, Adrian Teban, primar al orașului Cugir (jud. Alba), spune că trebuie făcută o distincție între orașe și municipii (non-reședință de județ), întrucât cele din a doua categorie ar fi avantajate la accesarea banilor.
„O primărie dintr-un oraș mic are capacitate administrativă și financiară mai mică decât un municipiu, nu avem nici resursa umană necesară, nici puterea financiară și atunci competiția e dezechilibrată”, spune el.
El dă ca exemplu Axa de finanțare 13 din Programul Operațional Regional 2014-2020 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii – care s-a adresat atât orașelor, cât și municipiilor (cu excepția celor care sunt reședință de județ).
20 de kilometri de piste de biciclete cu bani UE, la Beclean
Totuși, sunt exemple care contrazic această ipoteză, iar unul dintre ele este orașul Beclean, din Bistrița-Năsăud, cu doar 12.000 de locuitori, conform ultimului recensământ.
Zece investiții cu bani UE a implementat orașul, cu valoare totală de 70 milioane de euro, din care 55 de milioane de euro bani nerambursabili.
Orașul este al treilea în topul localităților urbane din România care nu sunt reședință de județ și care au atras cele mai multe fonduri structurale și primul dintre orașe.
Pe de altă parte, municipiul Tecuci (primul la absorbție de bani UE din județul Galați, exceptând municipiul reședință de județ) are de aproape trei ori mai mulți locuitori decât Becleanul – aproape 33.000 de persoane – dar a atras de cinci ori mai puțini bani UE, sub zece milioane de euro.
Oltenița/jud. Călărași, cu peste 22.000 de locuitori, a atras la rândul ei fonduri europene de sub cinci milioane de euro.
Cu ajutorul fondurilor nerambursabile, orașul Beclean s-a îmbogățit cu aproape 20 de kilometri de piste de biciclete – „obligatorii” în finanțările alocate culoarelor de mobilitate urbană susținute cu bani UE.
„Faptul că am reușit să facem șapte kilometri de piste de-a lungul râului Someș e o realizare, întrucât am creat un culoar de agrement care înainte era impracticabil. Cei care spun că nu sunt utile sunt doar cei care nu vor să le implementeze”, spune pentru Europa Liberă primarul Becleanului, Nicolae Moldovan.
El admite că au fost diferențe față de municipii – „orașele au fost limitate la anumite proiecte până la cinci milioane de euro, municipiile au avut o limită mai mare” – dar echipa primăriei nu a ezitat să aplice pe toate axele disponibile. Uneori în timp record.
„Am fost în competiție cu alte câteva zeci de orașe și municipii, a fost nevoie de adevărate performanțe, să încarci proiectele foarte repede în platforma electronică, alocările fiind pe principiul «primul venit, primul servit»”, explică primarul Moldovan.
Cu câte patru milioane de euro au fost realizate două centre, cu clădiri nou-nouțe: unul social, unul recreativ.
Cele două sunt destinate în special persoanelor vulnerabile și sunt integrate în Băile Figa, punct de atracție turistică în zonă, modernizate și ele încă din 2010.
Modernizarea ambulatoriului spitalului orășenesc, dar și a infrastructurii școlare și investițiile în izolarea termică a blocurilor completează lista proiectelor.
Datele transmise de Ministerul Proiectelor Europene
Datele transmise Europei Libere de Ministerul Proiectelor UE prezintă analiza comparativă a municipiilor și orașelor non-reședință de județ care au atras cei mai mulți bani UE în fiecare din cele 40 de județe ale României. Municipiul București și sectorul județul Ilfov nu sunt incluse în analiză.
MIPE a gestionat majoritatea programelor operaționale (PO) cu fonduri structurale UE – de la PO infrastructură mare la PO regionale și cele privind capacitatea administrativă – dar a menționat că lista este una orientativă.
Asta în condițiile în care „anumite proiecte finanțate din fonduri europene se implementează la nivel național sau regional, iar conform contractelor de finanțare bugetele sunt realizate în funcție de activitățile prevăzute a fi îndeplinite și nu în funcție de locul de implementare al proiectelor.”
De altfel, undele proiecte pot fi derulate și în parteneriat, între instituții publice și entități private.
Este vorba de finanțări contractate prin Programele Operaționale finanțate din Fondul de Coeziune European din perioada 2014-2020 – în special Programul Operațional Regional (POR) – care au putut fi puse în practică până în decembrie 2023.
Deși informațiile nu sunt exact cele solicitate de Europa Liberă – anume analiza tuturor orașelor non-reședință de județ, nu doar al primelor localități din fiecare județ – ele dezvăluie, pe de o parte, modul cum orașe cu 30-40.000 de oameni și chiar cu puțin peste 10.000 de locuitori au reușit să-și schimbe fața cu ajutorul banilor comunitari.
Pe de altă parte, datele furnizate arată și diferențele care există între diferite zone ale României.
Diferență de zeci de milioane de euro între localitățile urbane
În timp ce municipiul Turda a contractat prin Programul Operațional Regional (POR) 30 de investiții cu bani UE, în valoare de 75 de milioane de euro, orașul non-reședință cu cele mai multe fonduri atrase din județul Mehedinți, Strehaia, a contractat două finanțări, în valoare de doar 2 milioane de euro. De 35 de ori mai puțin.
Și diferența de locuitori e sesizabilă – aproape 45.000 în cazul Turzii, sub 10.000 în Strehaia, atrage atenția primarul orașului din Mehedinți, Ioan Giura.
Cele două contracte din evidențele transmise de MIPE au vizat modernizarea iluminatului public din oraș cu tehnologie LED și reabilitarea școlii gimnaziale.
„Nici nu știm dacă e bine că suntem primii din județ, la atragere de fonduri, în afara municipiului reședință, sau că suntem ultimii în comparație cu orașele cu cele mai multe fonduri atrase din restul județelor”, explică primarul.
Strehaia a devansat la bani atrași celelalte patru orașe non-reședință din județ, toate cu populație mai mică.
O explicație pentru cele „doar” două proiecte contractate este, potrivit edilului, faptul că după ce a preluat primul mandat de primar, în 2016, și a început proiectarea unor investiții, mai erau puține linii de finanțare disponibile.
„Până în 2016 nu se atrăsese niciun euro din bani UE”, adaugă el. Primarul spune că, în prezent, administrația are zece proiecte depuse pe PNRR, plus proiecte în derulare sau încheiate prin programele guvernamentale.
Capacitate limitată de absorbție în orașele mici
După Turda, orașele non-reședință cu cei mai mulți bani UE atrași în fiecare județ sunt, în ordine: Hunedoara (județul Hunedoara) – 57 milioane de euro, Beclean (Bistrița-Năsăud), 55 mil euro, Pucioasa (Dâmbovița) – 42 mil euro și Făgăraș (Brașov) – 38 mil euro.
La celălalt capăt al listei sunt, alături de Strehaia, Oltenița (jud. Călărași) – cu patru contracte semnate, în valoare de 4,9 mil euro, Ianca (Brăila) – trei contracte, de șase milioane de euro, Segarcea (Dolj) – cinci contracte, de șapte milioane de euro și Buziaș (Timiș), tot cu cinci contracte, de 8,7 milioane euro.
Deși sunt în capul listei în județele lor în privința atragerii de bani UE, primarii din aceste de orașe spun că au personal limitat și e greu să facă concurență municipiilor.
„Am făcut proiecte de mobilitate, am reabilitat școli și am dotat ambulatoriul spitalului. Avem proiecte pe toate categoriile de fonduri, și UE și guvernamentale. Capacitatea e limitată, avem doi oameni pe departamentul de proiecte”, spune primarul orașului Segarcea, Nicolae Tutunaru.
Chiar și așa, orașul cu aproape 7.400 de locuitori a încheiat șapte contracte de finanțare pe bani UE prin vechiul POR (Program Operațional Regional), în valoare de nouă milioane de euro, din care șapte milioane de euro bani nerambursabili.
Principalul proiect a fost Planul de Mobilitate Urbană Durabilă – de patru milioane de euro, urmat de cel de dotare a ambulatorului spitalului orășenesc.
În oraș sunt proiecte din surse guvernamentale în derulare – ar fi al doilea din județ ca investiții în curs, potrivit edilului – dar administrația nu se poate angrena la proiecte mari.
„Apar uneori întârzieri, au fost și de șase luni la decontări și nu avem din ce să suportăm costurile între timp. De asemenea, sunt lucrări conexe investițiilor din bani UE pe care trebuie să le facem – de exemplu facilități de securitate la incendiu – care trebuie suportate de la buget și pun o presiune financiară foarte mare”, explică Tutunaru.
Problemele cu care se confruntă primăriile din localitățile urbane mici sunt reale, adaugă președintele Asociației Orașelor, Adrian Teban.
„Noi ca orașe pe zona de rural nu putem să intrăm la finanțare, iar pe zona de urban suntem în competiție cu municipiile, care ne iau fața”, detaliază el.
„Ne-am dori să putem cere mai mult timp, să existe linii de finanțare dedicate orașelor, în mod separat de municipii”, conchide Teban, care adaugă că majorările de prețuri au pus de asemenea în dificultate proiectele cu bani UE ale primăriilor din orașele mici.
În România sunt 103 de municipii (din care peste 60 nu sunt reședință de județ) și 216 orașe.
Pentru a fi municipiu, un oraș trebuie să aibă cel puțin 25.000 de locuitori și să îndeplinească și alte criterii legate de existența școlilor, a infrastructurii medicale, respectiv de drumuri și utilități. Orașele trebuie să aibă minim 5.000 de locuitori.
Turda, lider la bani europeni între localitățile non-reședință de județ
Revenind la Turda, primarul orașului „campion” la absorbția de bani UE între orașele care nu sunt „capitale” de județ, Cristian Matei, spune că municipiile non-reședință nu sunt favorizate și că diferența o face doar munca asiduă la capitolul proiecte.
Singurele care au beneficiat de o linie dedicată de finanțare au fost municipiile reședință de județ, spre exemplu pe axa prioritară 4.1 din programul financiar 2014-2020.
Nu mai puțin de 30 de contracte de finanțare a încheiat municipiul Turda în exercițiul financiar 2014-2020, cu termen de implementare până în decembrie 2030, conform datelor transmise de MIPE.
Valoarea proiectelor a fost de aproape 100 de milioane de euro, din care aproximativ 75 milioane de euro bani UE nerambursabili.
Fondurile s-au concretizat în cumpărarea de autobuze electrice, patru culoare de mobilitate – cu străzi și trotuare modernizate, plus piste de biciclete – și reabilitarea de clădiri sau situri istorice, precum castrul roman parte a graniței Imperiului roman din Dacia, inclusă recent în patrimoniul mondial UNESCO.
Derularea avalanșei de proiecte a adus însă și nemulțumiri în comunitate.
Locuitori dar și opozanții politici ai primarului Cristian Marei, care a câștigat în iunie un nou mandat, au contestat calitatea lucrărilor, faptul că pistele de biciclete nu sunt conectate între ele și că lucrările la drumuri nu sunt coordonate cu cele la utilități.
Astfel, e un continuu șantier, cu zgomot, praf și îngreunarea traficului.
Totodată, unele proiecte – reabilitarea fostei Judecătorii și teatrului municipal, dar și unele culoare de mobilitate – au fost întârziate și vor fi încheiate în noul exercițiu financiar.
„Și când îți renovezi un apartament durează și ai disconfort, dar când e gata, ești mulțumit. Darămite la lucrări publice, la străzi, etc. Am avut și probleme de mobilizare a constructorilor, dar au fost introduse unele modificări la proiectele cu bani UE care ne permit să sancționăm mai strict abaterile”, spune Cristian Matei.
E mulțumit că fața orașului s-a schimbat deja și se va schimba total când toate proiectele vor fi gata.
Municipiul are alte câteva zeci de proiecte în pregătire sau depuse pe POR-ul din 2021-2027, respectiv prin PNRR, unde e de asemenea în topul finanțărilor contractate.
Orașele non-reședință cu cele mai multe proiecte finanțate din PNRR
Din 2021 România are la îndemână un nou program-cadru de finanțare cu bani UE a investițiilor, Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 28,5 miliarde de euro, pe mai multe tipuri de reforme finanțate.
E un program masiv de investiții, de la mediu la educație, de la sănătate la infrastructură, conform căruia proiectele finanțate trebuie finalizate până în 2026.
Prin PNRR, conform datelor transmise de MIPE, orașele non-reședință de județ care au obținut până acum cele mai mari finanțări sunt: Miercurea Nirajului (județul Mureș), Oravița (județul Caraș - Severin), mun.Turda (județul Cluj), mun. Câmpulung (județul Argeș) și mun. Sighișoara (județul Mureș).
„Cel mai mare proiect este de modernizare și digitalizare a școlilor, pe mai multe componente distincte, unele mai avansate, pe altele cu licitații în curs, am mai primit finanțare pentru iluminatul public și pentru stații de încărcare electrice”, explică pentru Europa Liberă primarul Sighișoarei, Tóth Sándor.
De asemenea, un alt proiect, amplu, pentru care a fost semnat deja ordinul de ministru, vizează asfaltarea de drumuri în localitate, urmând să fie semnată finanțarea.
Reprezentanții MIPE au transmis că datele se bazează pe informațiile transmise de coordonatorii de reforme/ investiții, mai exact ministerele responsabile de diversele linii de finanțare.
Pe lângă PNRR, au fost lansate apelurile de proiecte și depuse cereri pe mai multe linii de finanțare și pe Programele Operaționale din exercițiul financiar actual, 2021-2027.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
